Vremea socotelilor: Cu ce "poame" ies la înaintare partidele din Bihor la alegerile parlamentare

Cel mai agitat an politic de după 1990, în care România a avut trei guverne, alegeri locale şi un referendum, se încheie pe 9 decembrie cu alegeri parlamentare care vor decide puterea pe următorii patru ani. Aşa că, deşi stoarse de resurse şi cu imaginea zdrenţuită după atâta harţă, partidele fac forţări să-şi găsească cei mai potriviţi candidaţi.

Pe baza experienţei din 2008, când au fost trasate colegiile uninominale, şi a rezultatelor localelor din vară, când s-au lămurit câţi primari şi consilieri pot mobiliza ca să le strângă voturi pretendenţilor la Parlament, toate formaţiunile ştiu de pe acum unde pot puncta şi de unde vor culege firimituri.

BIHOREANUL vă prezintă cine sunt "norocoşii" siguri că vor fi aleşi, ce combinaţii au făcut greii partidelor pentru a primi colegiile cele mai comode, disperarea cu care traseiştii încearcă să supravieţuiască, dar şi numele celor ce şi-au asumat statutul de figuranţi.

Democraţie de sus

Dovada că jocurile sunt făcute în majoritatea celor 9 colegii din Bihor pentru Deputăţie şi celor 4 pentru Senat o furnizează UDMR. Pentru că în nordul judeţului predomină etnicii maghiari, iar Uniunea stăpâneşte şi administraţiile locale din zonă, liderii UDMR Bihor şi-au pus favoriţii în aceste colegii. Fosta viceprimăriţă Rozalia Biro (foto), înlocuită în vară din cursa pentru Primărie cu fostul ministru Cseke Attila, e recompensată cu cel mai sigur colegiu senatorial - C1 (Marghita-Săcueni). Omul de casă al preşedintelui Alexandru Kiss, Szabo Odon, a căpătat un colegiu unde nu poate pierde deputăţia - C2 (Săcueni), iar Cseke Attila e "retrogradat" de la rangul de senator la cel de deputat în C1 Marghita. Fiindcă în iunie a acceptat candidatura fără şanse la şefia Consiliului Judeţean, astfel încât Kiss să fie scutit de efort, dar să ia funcţia de vicepreşedinte prin negocieri, Pasztor Sandor va concura în C8 Oradea (Rogerius-Episcopia) pentru Camera Deputaţilor.

În rest, UDMR va mai culege voturi pentru Senat în C4 Oradea cu un alt fost ministru al Sănătăţii, Ritli Ladislau, în C3 (Oradea Sud-Ceica) cu inspectoarea şcolară Keri Hajnal, iar în C2 (Ştei-Beiuş) cu Ferko Jeno, fost candidat de sacrificiu la Primăria Beiuş. În celelalte colegii deputaţiale vor figura Grim Andras (C3 Aleşd), Balint Gyorgy (C4 Beiuş), Fenesi Tibor (C5 Ceica), Peto Csilla (C 6 Salonta), Csuzi Istvan (C7 Oradea-Nufărul) şi Huszar Istvan (C9 Oradea-Centru).

Pestriţi...

Joia trecută, şi PDL Bihor şi-a stabilit propunerile, cele mai surprinzătoare din ultimul deceniu. Greii au vânat colegiile mai atrăgătoare, dar au avut de împăcat şi traseiştii, şi frustraţii de după locale, când "partidul primarilor" a obţinut cel mai dezastruos scor. Lista arată ca o varză a la Cluj.

Pentru deputăţie, în C1 va candida fostul primar al Marghitei, Dorel Talpoş, deşi n-a reuşit să smulgă astă-vară nici măcar un singur post de consilier, iar conducerea judeţeană voia să-i ia şi şefia organizaţiei locale. În C2 (Săcueni) va face joc de glezne liderul organizaţiei de tineret, Bogdan Manafu, iar în C3 (Aleşd) consilierul judeţean Florin Oros. C4 (Beiuş-Ştei) a fost dat traseistului ex-PNL Nicolae Jolţa, C5 (Ceica) preşedintelui interimar al PDL Oradea Ionel Avrigeanu, C6 (Salonta) Adelinei Coste, C7 (Oradea-Nufărul) Ionelei Bruchental, protejata lui Vasile Blaga, C8 (Rogerius-Episcopia) arhitectului Cristian Puşcaş, iar C9 (Oradea-centru) fostului şef al organizaţiei municipale, Dorin Corcheş.

Pentru Senat în C1 (Marghita-Săcueni) va face figuraţie fostul şef al RAR, Cristian Ile, în C2 (Ştei-Beiuş) va candida fostul preşedinte liberal al CJ, Radu Ţîrle, în C3 (Oradea sud-Ceica) fostul prefect Gavrilă Ghilea, iar în C4 (Oradea) preşedintele CS Crişul, Ionel Bungău.

... şi înghesuiţi

BIHOREANUL a aflat că dacă în colegiile lipsite de şanse pedeliştii au fost puşi aproape ca "pedeapsă", pentru cele unde ar putea fi smuls un mandat s-au dus bătălii grele. Deputatul Ştefan Seremi, fost şef al filialei până la locale, când s-a retras de supărare, a revenit la partid pentru a cere din nou Colegiul 5. "Ştiu, vreau şi pot", a zis Seremi, fără să impresioneze pe nimeni. Ghilea însuşi a avut ezitări. După ce în 2008 s-a sacrificat într-un colegiu "udemerist", prima sa opţiune ar fi fost acum Colegiul 5 Ceica, unde primarii pesedişti (partid din care şi el a venit în PDL) se puteau "da la o parte" în campanie. A ales însă C3 Senat, deoarece se pare că, după ce democrat-liberalii vor pierde în toate colegiile, acest colegiu va fi primul beneficiar al redistribuirii voturilor pentru întregirea unui mandat.

Pe lista PDL mai e de remarcat prezenţa lui Dorin Corcheş, care deşi a renunţat la şefia organizaţiei orădene, se vrea deputat de Oradea. În partid au stârnit nemulţumire şi pretenţiile foştilor penelişti Ţîrle şi Jolţa, acceptaţi totuşi în speranţa că măcar acum vor aduna voturile penticostalilor. Oricum, lista nu e definitivă. "Ar putea fi modificată în funcţie de sondajele de opinie şi de discuţiile cu partenerii din ARD", spune preşedintele PDL Bihor, Gavrilă Ghilea (foto). Căci, deşi PNŢCD, Forţa Civică şi Partidul Noua Republică sunt cvasi-absente în judeţ, Traian Ştef de la PNR a anunţat deja că nu exclude să candideze.

Obiectivul PDL Bihor e obţinerea a trei mandate. Greu de crezut, totuşi, de vreme ce însuşi Vasile Blaga, după ce a renunţat să mai candideze în nesigurul Bucureşti, refuză să se rişte în Bihor, preferând Timişul.

"Pesedistul" Filip, la Vrancea

Dacă traseiştii din PDL au "prins" lista, reciproca nu e valabilă în USL, unde colegiile au fost împărţite după regula că fiecare partid păstrează colegiile ocupate acum. Astfel, la Senat liberalii rămân cu C2 (Ştei-Beiuş) câştigat în 2008 de Cornel Popa, primind în plus C1 (unde va pierde în faţa UDMR), iar PSD rămâne cu C4, obţinut de Ioan Mang prin redistribuire acum patru ani, plus C3 ("moştenit" de la fostul pedelist Petru Filip, devenit pesedist). La Deputăţie, pe lângă C3 şi C4 cucerite în 2008, PNL a mai primit C1 şi C2 ("maghiare"), iar PSD îşi conservă C6 şi C7, primind în plus C5.

Prima preocupare a USL a fost rezolvarea "traseiştilor". În această chestiune, PSD-iştii au fost scutiţi de griji din simplul motiv că, la dorinţa liberalilor, Petru Filip (foto) nu mai are ce căuta în Bihor, deci va candida în alt judeţ. Dar, cum a aflat BIHOREANUL, nu în Teleorman, unde se aciuise pe lângă secretarul general Liviu Dragnea, ci - fiindcă acesta e vânat de DNA - în Vrancea, unde baronul Marian Oprişan are misiunea să-i procure un nou mandat.

"Penelistul" Bot, pe nicăieri

În PNL, "problema Octavian Bot" e ceva mai complicată. Revenit în partid în baza promisiunii lui Crin Antonescu pentru un nou mandat, traseistul a primit în primăvară o lecţie de la liberalii orădeni, care au refuzat să-l primească în organizaţie. N-a învăţat nimic din ea căci, miercurea trecută, când Bot a pretins C8, Biroul Municipal al PNL Oradea i-a dat zero voturi, preferându-i pentru acest colegiu şi pentru C9 pe fosta viceprimăriţă Florica Cherecheş şi pe consilierul local Ioan Cupşa.

A doua zi, deputatul a făcut scandal, ţipând că lui i se datorează înfiinţarea PNL în Bihor, ba chiar şi cariera primarului Ilie Bolojan, pe care l-ar fi "făcut" consilier la Aleşd în anii '90. Pentru că n-a convins pe nimeni nici aşa, Bot a pretins o candidatură în zona Beiuş, dar tot degeaba. "I-am spus că la noi e democraţie şi că organizaţiile locale hotărăsc", spune liderul PNL Bihor, Cornel Popa, adăugând că presiunile "de sus" nu vor schimba situaţia. "Nu ni se poate impune un candidat de la centru", încheie el.

Veterani favoriţi

Formaţiunile din USL au decis să-şi menţină nu doar colegiile, ci şi parlamentarii actuali. La PSD, deputaţii Ioan Roman şi Sonia Drăghici au rezervate colegiile 6 şi 7, cu menţiunea că Drăghici visează la Senat pe Colegiul 3, iar în C5 favorit e consilierul judeţean Emilian Pavel, la concurenţă cu Felix Cozma. În rest, spune preşedintele Ioan Mang, Biroul Executiv Judeţean va stabili candidaţii pentru colegiile deputaţiale din "maghiarime", ca şi pentru cele senatoriale, cu menţiunea că C4 Senat e pretins de şeful Casei de Pensii, Leontin Ţîrle, iar C3 l-ar dori şi viceprimarul Ovidiu Mureşan.

La PNL, deputatul Lucia Varga rămâne să candideze în C3, C4 (câştigat în 2008 cu Jolţa) ar putea fi oferit ministrului Dezvoltării, Eduard Hellvig, iar C2 senatorial, "vacantat" de Cornel Popa, să revină - surpriză - subprefectului Cristian Bitea (foto), fost şef al tineretului PDL. Cu condiţia ca organizaţiile locale să-şi dea acordul...

PPMT, la "ciupeală", PPDD la sigur

În timp ce partidele mari şi-au cam făcut socotelile, formaţiunile noi încă îşi caută candidaţi. PPMT a anunţat că va pune candidaţi în colegiile din nordul judeţului, de unde speră să ia voturi pentru intrarea în Parlament prin atingerea aşa-numitului prag alternativ, câştigând la nivel de ţară cel puţin şase colegii deputaţiale şi trei senatoriale. "Ştim că nu putem concura cu UDMR în Bihor, dar putem câştiga în Harghita, Covasna şi Mureş", spune preşedintele PPMT, Toro Tibor, "bucuros" dacă aici vor culege voturi candidaţi ca Zatyko Gyula şi Csomortanyi Istvan.

În ce priveşte PPDD, viitorii candidaţi mizează optimişti pe trendul crescător al partidului, care conform sondajelor va intra en fanfare în Parlament, cu 10-14% din voturi. "Vom stabili candidaţii săptămâna aceasta", spune secretarul general al filialei, Ioan Hulea, care, ca şi preşedintele Ioan Lascău, va fi aproape sigur între viitorii aleşi. Nu de alta, dar chiar dacă nu va câştiga niciun colegiu, voturile OTV-iştilor vor cadorisi PPDD Bihor, prin redistribuire, cu cel puţin un deputat, care, fie la guvernare, fie în opoziţie, va intra în rândul lumii. Sau, vorba lui Dan Diaconescu, al celorlalţi "ciocoi"...

LEGE VECHE
Scenariu de înmulţire

Scrutinul din 9 decembrie se va desfăşura în baza legii electorale din 2008. Deşi USL a modificat-o în iunie pentru a institui un uninominal "pur", care să trimită în Parlament doar candidaţii clasaţi pe primul loc, PDL - speriat că nu va mai avea decât o mână de aleşi - a făcut contestaţie la Curtea Constituţională şi, evident, a câştigat. Cum sondajele estimează că în majoritatea colegiilor USL va obţine peste 50% din voturi, această situaţie va determina, însă, un alt paradox, şi anume creşterea numărului de parlamentari de la 469 la peste 520, conform unei simulări a Autorităţii Electorale Permanente. Motivul e unul care în 2008 n-a contat, fiindcă atunci PSD şi PDL aveau cam 35%, PNL 15%, iar UDMR 7%, dar acum e important: dacă într-un judeţ un partid câştigă cu 50% plus unu, celorlalte formaţiuni, deşi nu se clasează pe primul loc nicăieri, li se înfiinţează încă unul sau chiar două locuri de deputaţi, pentru ca voturile primite de ele să nu fie "pierdute". În 2008 un asemenea caz s-a întâmplat doar în Arad, unde majoritatea colegiilor au fost câştigate cu 50% plus unu de PDL, astfel că s-a mai "inventat" un deputat pentru UDMR într-un colegiu pedelist. În Bihor, un asemenea scenariu ar putea da ca beneficiar PPDD, cu un post de deputat în zona "liberală" Aleşd.