După 50 de ani în care Muzeul Ţării Crişurilor a funcţionat în Palatul Episcopal Romano-Catolic din Oradea, joi cele două instituţii şi-au încheiat oficial relaţia de coabitare.
În foaierul palatului baroc, episcopul Romano-Catolic de Oradea, Bőcskei László, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Pásztor Sándor, şi directorul Muzeului Ţării Crişurilor, Aurel Chiriac, au semnat protocolul de predare-primire a imobilului, ţinând cont că operaţiunile de mutare în noul sediu, de pe strada Armatei Române, s-au finalizat. La ceremonie au participat angajaţi ai Episcopiei, ai Muzeului, jurnalişti şi parlamentarii UDMR Cseke Attila şi Szabó Ödön.
Într-un mod bizar, cei doi parlamentari - de altfel, şi lideri UDMR Bihor - au stat în spatele celor trei oficiali care au semnat documentele, asemenea unor bodyguarzi plătiţi. Cei doi şi-au justificat prezenţa la eveniment întrucât acesta era unul cu caracter "public", dar nu au lămurit de ce, atunci, n-au stat în public, ci i-au păzit spatele lui Pásztor.
"Un spaţiu ideal"
Într-un scurt discurs, directorul Chiriac a pomenit trei numere magice care caracterizează relaţia dintre Muzeu şi Palatul Baroc: 50, 47 şi 43.
50, pentru că atâţia ani a funcţionat Muzeul în acest sediu, 47 de ani a fost perioada în care Palatul Baroc a fost deschis publicului orădean ca instituţie muzeală şi 43 de ani, perioada în care Chiriac a lucrat în Palat.
"Este greu să nu mă gândesc la cei 43 de ani care au fost ani foarte frumoşi, pentru că trăiam într-un spaţiu ideal din punct de vedere al frumuseţii şi al spiritului", a spus Chiriac. Directorul MŢC a insistat să precizeze şi că, după retrocedarea clădirii, a avut o relaţie bună şi normală cu Episcopia Romano-Catolică, inclusiv cu episcopul Bőcskei. "Muzeul Ţării Crişurilor a plecat, este dincolo, funcţionează, îmi face plăcere să spun că timp de un an de zile la expoziţiile pe care le-am organizat am avut 70.000 de vizitatori", a mai spus Chiriac.
Un nou muzeu
Acelaşi mesaj al normalităţii l-a transmis şi episcopul Bőcskei, vorbind însă şi despre istorie. "Este o normalitate să ne respectăm într-o comunitate", a spus episcopul. El a precizat că a avut o relaţie bună cu angajaţii Muzeului Ţării Crişurilor şi că s-au respectat reciproc, chiar dacă s-au "deranjat" reciproc, mai ales în ultima perioadă, prin lucrările de mutare ale muzeografilor, respectiv de reabilitare, ale Episcopiei. Bőcskei a amintit şi că, atunci când Palatul a fost confiscat de Statul Român, Episcopia "a avut la dispoziţie câteva ore, mai precis două zile", ca să părăsească clădirea, arătând aşadar, fără să precizeze explicit, că MŢC a avut parte de un comportament total diferit.
Episcopul şi-a exprimat dorinţa ca, alături de Muzeu, să continue să organizeze evenimente culturale pentru orădeni, aşa cum au făcut în ultimii ani. Totodată, a reamintit că, după ce lucrările de reabilitare vor fi finalizate, Palatul Baroc va fi un spaţiu muzeal deschis orădenilor.
La festivitate a luat cuvântul şi Pásztor Sándor, care a precizat că Muzeul Ţării Crişurilor "pleacă dintr-o casă frumoasă într-una şi mai frumoasă". Tot Pásztor i-a oferit episcopului Bőcskei o cheie veche a Palatului Baroc, pe care o avea Muzeul. La rândul său, episcopul a oferit-o managerilor proiectului de reabilitare a clădirii.
.jpg "Oradea ieri, Oradea azi: Cum a fost construit ansamblul de blocuri din Calea Averescu (FOTO)")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.