După 50 de ani în care Muzeul Ţării Crişurilor a funcţionat în Palatul Episcopal Romano-Catolic din Oradea, joi cele două instituţii şi-au încheiat oficial relaţia de coabitare.
În foaierul palatului baroc, episcopul Romano-Catolic de Oradea, Bőcskei László, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Pásztor Sándor, şi directorul Muzeului Ţării Crişurilor, Aurel Chiriac, au semnat protocolul de predare-primire a imobilului, ţinând cont că operaţiunile de mutare în noul sediu, de pe strada Armatei Române, s-au finalizat. La ceremonie au participat angajaţi ai Episcopiei, ai Muzeului, jurnalişti şi parlamentarii UDMR Cseke Attila şi Szabó Ödön.
Într-un mod bizar, cei doi parlamentari - de altfel, şi lideri UDMR Bihor - au stat în spatele celor trei oficiali care au semnat documentele, asemenea unor bodyguarzi plătiţi. Cei doi şi-au justificat prezenţa la eveniment întrucât acesta era unul cu caracter "public", dar nu au lămurit de ce, atunci, n-au stat în public, ci i-au păzit spatele lui Pásztor.
"Un spaţiu ideal"
Într-un scurt discurs, directorul Chiriac a pomenit trei numere magice care caracterizează relaţia dintre Muzeu şi Palatul Baroc: 50, 47 şi 43.
50, pentru că atâţia ani a funcţionat Muzeul în acest sediu, 47 de ani a fost perioada în care Palatul Baroc a fost deschis publicului orădean ca instituţie muzeală şi 43 de ani, perioada în care Chiriac a lucrat în Palat.
"Este greu să nu mă gândesc la cei 43 de ani care au fost ani foarte frumoşi, pentru că trăiam într-un spaţiu ideal din punct de vedere al frumuseţii şi al spiritului", a spus Chiriac. Directorul MŢC a insistat să precizeze şi că, după retrocedarea clădirii, a avut o relaţie bună şi normală cu Episcopia Romano-Catolică, inclusiv cu episcopul Bőcskei. "Muzeul Ţării Crişurilor a plecat, este dincolo, funcţionează, îmi face plăcere să spun că timp de un an de zile la expoziţiile pe care le-am organizat am avut 70.000 de vizitatori", a mai spus Chiriac.
Un nou muzeu
Acelaşi mesaj al normalităţii l-a transmis şi episcopul Bőcskei, vorbind însă şi despre istorie. "Este o normalitate să ne respectăm într-o comunitate", a spus episcopul. El a precizat că a avut o relaţie bună cu angajaţii Muzeului Ţării Crişurilor şi că s-au respectat reciproc, chiar dacă s-au "deranjat" reciproc, mai ales în ultima perioadă, prin lucrările de mutare ale muzeografilor, respectiv de reabilitare, ale Episcopiei. Bőcskei a amintit şi că, atunci când Palatul a fost confiscat de Statul Român, Episcopia "a avut la dispoziţie câteva ore, mai precis două zile", ca să părăsească clădirea, arătând aşadar, fără să precizeze explicit, că MŢC a avut parte de un comportament total diferit.
Episcopul şi-a exprimat dorinţa ca, alături de Muzeu, să continue să organizeze evenimente culturale pentru orădeni, aşa cum au făcut în ultimii ani. Totodată, a reamintit că, după ce lucrările de reabilitare vor fi finalizate, Palatul Baroc va fi un spaţiu muzeal deschis orădenilor.
La festivitate a luat cuvântul şi Pásztor Sándor, care a precizat că Muzeul Ţării Crişurilor "pleacă dintr-o casă frumoasă într-una şi mai frumoasă". Tot Pásztor i-a oferit episcopului Bőcskei o cheie veche a Palatului Baroc, pe care o avea Muzeul. La rândul său, episcopul a oferit-o managerilor proiectului de reabilitare a clădirii.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.