Sponsori de nevoie: Cum sunt părinţii obligaţi să ţină cu bani şcolile şi grădiniţele de stat

Gura păcătosului adevăr grăieşte. Ministrul Educaţiei, PSD-istul Liviu Marian Pop, a "filozofat" recent că învăţământul e complet gratuit pentru copii, deoarece plătesc "doar" statul şi părinţii, pentru a scuza astfel plocoanele din şcoli şi grădiniţe. Realitatea locală îi confirmă spusele. Începutul de an şcolar a însemnat pentru mulţi părinţi liste de cumpărături pentru unităţile de învăţământ, ceea ce demonstrează nu doar subfinanţarea educaţiei, ci şi incompetenţa managerilor acestora.

Tocmai pentru a diminua şi elimina fenomentul, prin responsabilizarea directorilor, municipalitatea orădeană a decis descentralizarea cheltuielilor unităţilor de învăţământ. De luna viitoare, directorii vor purta grija fiecărui bănuţ din buget, iar cei care nu vor cheltui cu cap riscă să-şi piardă funcţiile.

Listă cu de toate

BIHOREANUL dezvăluia, cu două săptămâni în urmă, cum sunt nevoiţi în continuare părinţii să fie "sponsorii" grădiniţelor. Mama unui copil de la Grădiniţa 24, din bulevardul Cantemir, reclamase că încă din prima zi a aflat de la educatoarea Patricia Urdea că, pe lângă rechizite şi jucării, trebuie să ducă la grădiniţă şi 3 seturi de şerveţele uscate, 5 litri de săpun lichid, 5 pachete de şerveţele umede, 20 pachete şerveţele de masă, 25 role de hârtie igienică, saci din nylon de 35 litri, 60 litri şi 120 litri, plus 200 de pahare de unică folosinţă. Toate, înşirate pe o listă înmânată fiecărui părinte.

"Asta e politica promovată de cei care conduc ţara şi oraşul? De ce se cere aşa ceva la nivelul cel mai mic de educaţie? Probabil la şcoli listele sunt şi mai lungi", s-a plâns orădeanca. Revoltată, pe bună dreptate, că plăteşte taxe şi impozite, dar copilul ei nu are la grădiniţă nici măcar săpunul asigurat...

"Dacă pot şi doresc"

În replică, educatoarea a arătat că lista e opţională. "Accesul la educaţie nu este condiţionat de achiziţia lor", s-a apărat Urdea, deconspirând totodată că aceasta este o practică uzuală la Grădiniţa 24, unde ea de altfel predă pentru prima oară şi a primit lista de la colegele care au "instruit-o" că "aşa se face" în fiecare an.

Viorica Popa, directoarea Şcolii Dimitrie Cantemir, în subordinea căreia se află grădiniţa, dă vina pe subfinanţare. "Problema este costul standard pe elev, în funcţie de care ne primim fondurile. Nu ne ajung banii pentru achiziţia consumabilelor pentru tot anul şcolar". Directoarea n-a spus, însă, concret pentru cât timp va putea asigura grădiniţa, din surse proprii, săpunul şi hârtia igienică, nici cum s-ar spăla copiii dacă niciun părinte nu ar face "donaţiile". N-a lămurit nici dacă are un spaţiu de depozitare adecvat, în eventualitatea că toţi părinţii ar aduce, deodată, toate produsele. Căci la aşa cantităţi, se cere şi un depozit pe măsură...

Ne daţi ori nu ne daţi?

Dezvăluirea BIHOREANULUI l-a determinat pe inspectorul şcolar general Alin Novac Iuhas (foto) să dispună un control la Şcoala Cantemir. Concluzia acestuia? Nu sunt bani! "Bugetul pentru bunuri şi servicii pe acest an este de 61.000 de lei. Aproape jumătate din sumă, 30.000 de lei, s-a cheltuit pentru înlocuirea unor bănci uzate", a declarat şeful IŞJ. Aşadar, pentru că a făcut dotări, directoarea a rămas cu prea puţini bani pentru consumabile şi de aceea a cerut ajutorul părinţilor.

Sprijin similar cer aproape toţi directorii, pentru că, aşa cum ştie orice părinte, anual este nevoie de tot felul de bunuri, de la scaune la perdele, de la jucării la imprimante. Exact la fel cum până nu demult toţi elevii adunau fondul clasei şi fondul şcolii. Interzise acum, colectele de bani s-au transformat în... liste de cumpărături.

Diferenţa între Grădiniţa 24 şi alte unităţi este că aici lista n-a fost dezbătută cu părinţii, ci distribuită direct, dar şi că e mult mai lungă şi mai scumpă. O confirmă chiar părinţii, care din acest motiv şi-au mutat copiii de la această unitate. "Anul trecut, băieţelul meu a fost înscris acolo. Cu rechizite şi consumabile, am ajuns la cheltuieli de 600 de lei. După 3 luni l-am mutat şi, spre surprinderea mea, la noua grădiniţă pretenţiile au fost de nici măcar un sfert faţă de cele de la Grădiniţa 24", spune o orădeancă.

Cât costă un elev?

Mărimea listelor depinde, de fapt, de cât de gospodari sunt directorii. Toate unităţile de învăţământ sunt finanţate de la bugetul de stat, prin aşa-numitul cost standard pe elev, adică o sumă fixă alocată anual, precum şi din bugetul local, din ale cărui fonduri, de regulă, se fac reparaţii şi lucrări, dar se şi plătesc facturi sau chiar salarii dacă finanţarea de bază, de la nivel central, se dovedeşte insuficientă.

Costul standard este, la rândul său, alocat pe două paliere. Pe de o parte pentru salarii, adică o alocare anuală de 4.548 lei pe copil în cazul grădiniţelor cu program prelungit, 2.854 lei pentru un copil din clasele primare şi 3.740 lei pentru un elev de gimnaziu sau liceu. Pe de altă parte, pentru cheltuieli materiale: în cazul unei grădiniţe 365 lei pe copil pe an, iar pentru şcolile primare şi gimnaziale chiar mai puţin, doar 350 lei/elev/an, în timp ce pentru licee suma anuală este de 397 lei pe elev. Cum ar veni, cam 1 leu/zi. 

Între profit şi deficit

Paradoxul e că pentru unele şcoli şi grădiniţe finanţarea din costul standard este suficientă şi pentru achiziţii, şi pentru facturi, în timp ce altele au nevoie de suplimente uriaşe din bugetul local. De pildă, în 2016, din cele 12 grădiniţe din Oradea cu personalitate juridică proprie (independente de unităţi şcolare), doar 2 s-au încadrat în finanţarea de bază: Grădiniţa 56 şi Grădiniţa Orsolya. La polul opus, Grădiniţa 53 a înregistrat un deficit de 200.000 lei, sumă pe care a trebuit s-o acopere Primăria, inclusiv din economiile făcute la alte unităţi de învăţământ.

Dintre şcolile orădene, cel mai bine s-a gospodărit Liceul Onisifor Ghibu, cu 1.732 de elevi şi economii de 236.000 de lei din finanţare, urmat de Colegiul Mihai Eminescu (1.531 elevi şi excedent de 119.000 lei), şi de Şcoala Gimnazială 16 (1.138 elevi şi un plus de 115.800 lei). Şcoala Dimitrie Cantemir, cu 777 elevi, a avut şi ea excedent, dar mai modest, de 43.000 lei.

În schimb, Liceul Ady Endre (cu numai 795 elevi) a consumat nu doar toţi banii din alocarea de bază, ci a mai înghiţit încă 446.000 lei pe care a trebuit să-i dea Primăria. Colegiul Transilvania, cu 546 elevi, a avut un deficit de 225.000 lei, iar Colegiul Economic Partenie Cosma, cu 869 elevi, unul de 108.000 lei.

Risipă la robinet

Chiar şi o sumară analiză a facturilor de utilităţi dezvăluie, la rându-i, disfuncţionalităţi în managementul unităţilor şcolare. De pildă, Grădiniţa 50, cu 270 de copii, a avut anul trecut costuri de încălzire de 61.370 lei, cu 11.000 de lei mai mari decât Grădiniţa 46, unde au învăţat 400 de copii! Iar la Grădiniţa 52, cu 301 copii, încălzirea a costat cu 2.000 de lei mai mult decât la Grădiniţa 53, unde sunt 445 de copii.

Dacă diferenţele între facturile de termoficare încă mai pot fi puse pe seama stării reţelelor ori a clădirilor, cheltuielile cu apa consumată demonstrează clar risipa. De pildă, la Grădiniţa Orsolya (153 copii) s-a consumat apă de 2.338 lei, în timp ce la Grădiniţa 52, deşi numărul de copii e doar dublu (301), facturile au crescut nu de două, ci de patru ori, la 8.400 lei! Situaţia cheltuielilor tuturor instituţiilor de învăţământ orădene poate fi consultată de orice părinte, descărcând documentul ataşat acestui articol.

Ameninţaţi cu demiterea

Pentru a responsabiliza directorii de şcoli şi a elimina risipirea banilor publici, primarul Ilie Bolojan a propus, iar Consiliul Local a aprobat schimbarea regulilor, prin descentralizarea bugetelor. Concret, de luna viitoare, Primăria va vira şcolilor şi grădiniţelor fondurile din costul standard, plus media cheltuielilor din bugetul local din ultimii 2 ani, iar directorii vor avea obligaţia să se încadreze în bugetele astfel alcătuite. Aşadar, vor trebui să fie mai atenţi la becurile care ard degeaba şi la robinetele care curg pentru nimic.

În primul rând, fiindcă banii pe care îi vor economisi vor rămâne la dispoziţia lor, putând să-i folosească pentru dotări. În al doilea rând, pentru că cei care vor înregistra deficite vor fi monitorizaţi de Primărie. "Sigur, vom acoperi în continuare deficitul şcolii, dar directorului i s-ar putea rezilia contractul. Dacă nu se întâmplă nimic într-un an de zile (n.r. - adică situaţia nu se ameliorează), vom face adresă către Inspectoratul Şcolar şi vom cere înlocuirea lui, pentru că nu este bun administrator", a explicat Bolojan.

Rămâne de văzut, mai departe, dacă nu cumva directorii care nu ştiu sau nu se sinchisesc să oprească risipa vor ajunge să ceară bani de la părinţi inclusiv pentru facturi...

AVANTAJE
Anul şi milionul de euro

Dacă directorii de grădiniţe şi şcoli din Oradea se vor dovedi buni manageri, încadrându-se în bugetele pe care le vor primi de la Primărie, municipalitatea va suplimenta bugetul de investiţii pentru unităţile de învăţământ din întregul oraş. Mai precis, va face anual lucrări de modernizare de câte un milion de euro.

"Vrem ca în 2-3 ani toate şcolile să arate într-o stare cât se poate de bună", este ambiţia primarului Ilie Bolojan. Primele investiţii pe care le va demara municipalitatea vizează reabilitarea internatelor şcolare şi a clădirilor degradate, cum e cazul Şcolii Gimnaziale Szacsvay Imre ori a Colegiului Mihai Eminescu.