Şpăgari spălaţi: Puşi la plată de Tribunal, funcţionarii ARR Bihor acuzaţi de mită au fost iertaţi de judecătorii Curţii de Apel

Pe 23 martie 2011, procurorii DNA Oradea anunţau trimiterea în judecată a fostului şef de la Autoritatea Rutieră Română Bihor, a 6 din cei 10 inspectori de trafic şi a unei orădence, proprietara unui birou de copiat acte, acuzaţi că acţionau în haită ca să îi "jumulească" de şpăgi pe patronii unor firme de transport şi pe şoferii acestora, prinşi cu nereguli în trafic.

În total, cei 8 au fost chemaţi în faţa instanţei să dea socoteală pentru 35 de capete de acuzare reţinute într-un rechizitoriu vast, întins pe 200 de pagini, în care anchetatorii au arătat cum, prin sistemul corupt pe care l-au patronat, aceştia au provocat un prejudiciu de 488.000 lei, reprezentând cuantumul amenzilor "uitate" în schimbul taxelor de protecţie primite. Asta, doar în cele 35 de situaţii care au putut fi constatate!

Finalul a fost, însă, unul neaşteptat. Cuprinşi de duhul blândeţii, judecătorii i-au scăpat pe funcţionari şi de gratii, şi de plata pagubei. Spre deosebire de alte situaţii, când indivizi acuzaţi de fapte similare au fost trimişi în închisoare...

ARR mai lua şpagă

Fostul şef al Autorităţii Rutiere Române (ARR) Bihor, Viorel Iepure, inspectorii Sorin Derban, Ciprian Telibaşa, Sebastian Sabău, Cristian Butiri, Adrian Ianc, referentul Marius Lupu şi orădeanca Margareta Ţecu, patroană de birou de copiat acte, au fost trimişi în judecată după o anchetă întinsă pe 3 ani, care a scos la iveală faptul că funcţionarii favorizau anumite firme în schimbul unor taxe de protecţie. Şpăgile nu erau neapărat în bani, căci indivizii luau orice, de la saci cu ciment ori nisip, benzină sau motorină, până la lăzi cu bere, pălincă şi vinuri, direct sau prin intermediari, iar afacerile erau protejate pe bază de reciprocitate. Ca-ntre colegi...

Sutele de pagini de interceptări telefonice şi ambientale au arătat că inspectorii opreau maşinile în trafic, constatau nereguli - cum ar fi lipsa copiei licenţei, a certificatului de competenţă profesională şi a diagramelor tahografice - însă nu aplicau amenzile, cuprinse în general între 1.000 şi 20.000 lei. Totul "se poate regla din pix", după cum filozofa, într-una din intervenţiile făcute pe lângă colegii săi, Viorel Iepure (foto), fostul şef al Agenţiei. Singurul obiectiv: nu interesul statului, ci binele personal...

Urme şterse

Deşi inspectorii au încercat să-şi şteargă urmele, neînregistrând controalele efectuate în rapoarte, indiciile obţinute de procurorii DNA din interceptările telefonice au fost întărite, ulterior, şi de alte probe, ca de pildă declaraţiile celor care au dat banii, sau cele ale puţinilor colegi care nu erau băgaţi în "sistem". Practicile ilegale au fost deconspirate şi de şoferii şi patronii firmelor "jumulite", însă, în ciuda probelor, inspectorii ARR n-au recunoscut faptele comise. Chemaţi în faţa procurorilor, cu toţii au refuzat să dea declaraţii, uzând de dreptul la tăcere. Culmea, nici anchetatorii n-au instituit măsuri preventive asupra lor!

În final, după analizarea dovezilor, cele 8 persoane au fost trimise în judecată pentru nu mai puţin de 35 de capete de acuzare: Sorin Derban - 4 fapte de luare de mită şi 5 de abuz în serviciu contra intereselor publice, Viorel Iepure - 4 infracţiuni de abuz în serviciu, o luare de mită şi un fals intelectual, Ciprian Telibaşa - o faptă de luare de mită şi 5 de abuz, Sebastian Sabău - 3 fapte de trafic de influenţă, o luare de mită şi un abuz în serviciu, Adrian Ianc - 4 infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, Ciprian Butiri - o faptă de abuz, referentul Marius Lupu - complicitate la 2 fapte de luare de mită, Margareta Ţecu - complicitate la o faptă de luare de mită.

Potrivit calculelor făcute de anchetatori, prin faptul că nu au emis sancţiuni transportatorilor găsiţi în neregulă, inspectorii au prejudiciat statul cu 488.000 lei, cuantumul amenzilor neaplicate doar în situaţiile ce au putut fi probate din perioada 2008-2011.

Scoateţi banu’!

Procesul a început la Tribunalul Bihor, unde, după 3 ani de dezbateri şi audieri, magistraţii au dispus condamnări de câte 3 ani închisoare cu suspendare pentru Iepure, Derban, Sabău, Telibaşa şi Ianc, respectiv câte 2 ani pentru Lupu, Ţecu şi Butiri.

Totodată, şpăgarii au fost obligaţi să returneze şpăgile, să plătească amenzile neîncasate dar şi cheltuielile judiciare ale procurorilor pentru dovedirea lor. Potrivit hotărârii, Sorin Derban ar fi avut de plătit 130.600 lei, Gheorghe Lupu şi Sebastian Ianc câte 40.600 lei, Margareta Ţecu 20.600 lei, Sebastian Sabău 90.600 lei, Ciprian Vasile Telibaşa şi Viorel Iepure câte 70.600 lei, în vreme ce Cristian Butiri ar fi trebuit să achite 16.000 lei.

Nemulţumiţi, toţi cei 8 inculpaţi au contestat hotărârea, iar procesul s-a reluat la Curtea de Apel, până în acest an, pe 31 martie, când dezbaterile au fost declarate închise. Doar că verdictul nu s-a putut da. Motivul? Completul format din judecătoarele Laura Soane şi Adela Condrovici n-a putut să se pună de acord, iar dosarul s-a repus pe rol în complet de divergenţă. Adică celor două judecătoare li s-a alăturat un coleg, Antik Levente, astfel încât să se poată lua o hotărâre cu majoritate de voturi.

Nici aşa nu a fost însă uşor, căci pronunţarea a fost din nou amânată timp de 3 luni! Ce anume i-a pus cap în cap pe judecători, de au amânat pronunţarea de încă 8 ori? Invocând "secretul deliberării", reprezentanţii Curţii refuză să spună.

Şpaga nu-i abuz

Cert este că, într-un târziu, pe 19 iunie, completul a pronunţat verdictul mult aşteptat. Surpriză! Din cele 35 de capete de acuzare, judecătorii au stabilit că sunt dovedite doar 11. Celelalte au fost respinse ba pentru că "nu există probe că persoanele au săvârşit infracţiunea" (3 infracţiuni de luare de mită, imputate lui Sorin Derban), ba fiindcă "fapta nu este prevăzută de legea penală", în această categorie fiind incluse cele 20 de situaţii în care toţi cei 7 inspectori au fost inculpaţi pentru abuz în serviciu contra intereselor publice.

Logica? Prin faptul că nu s-au aplicat sancţiuni, nu s-a produs nicio pagubă, iar nefiind pagubă, nu există abuz. Cum faţă de Adrian Ianc şi Cristian Butiri nu existau alte acuzaţii, cei doi au fost pur şi simplu achitaţi. Iar toate pretenţiile ridicate de primăriile Oradea, Derna şi Girişu de Criş, respectiv de Statul Român, prin ANAF, în sumă totală de 488.000 lei, au fost respinse. Pentru ceilalţi inculpaţi, instanţa a menţinut condamnările la pedepsele cu suspendare dispuse de Tribunal, mai puţin în cazul Margaretei Ţecu, pentru care pedeapsa a fost micşorată de la 2 ani la 1 an şi 6 luni de închisoare, cu suspendare.

Curtea a redus până şi cuantumul cheltuielilor judiciare, de la cei 584.700 lei ceruţi de DNA (costul celor 3 ani de investigaţii), la doar 48.000 lei.

Una pe faţă, una pe dos

Verdictul dat în dosarul "ARR Bihor" este cel puţin curios în condiţiile în care, anul trecut, în procesul fostului şef al Gărzii de Mediu Bihor, Gheorghe Raţiu, şi al subalternilor săi, Gabriel Varga şi Mugur Popa, aceeaşi Curte a dispus condamnări la închisoare cu executare pentru fapte identice!

Asemeni inspectorilor ARR, Varga, Raţiu şi Popa erau acuzaţi că au abuzat de funcţii şi au cerut şpăgi ca să nu sancţioneze firmele găsite cu nereguli în timpul controalelor efectuate, păgubind astfel statul prin amenzile neîncasate. Magistraţii nu numai că i-au trimis pe comisari după gratii, ci i-au obligat să şi dea din buzunar echivalentul sancţiunilor neaplicate, în sumă de 61.000 lei, iar până la efectuarea plăţii au dispus ca ANAF să instituie sechestru asigurator pe toate bunurile lor.

Cele două soluţii contradictorii, pronunţate în situaţii comparabile, dovedesc - elegant spus - o practică neunitară a instanţei, ce poate încălca principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii. Şi, mai devreme sau mai târziu, tot va trebui găsit răspuns la întrebarea: când au judecat drept? Anul trecut, când au trimis şpăgarii de la Mediu după gratii, sau acum, când colegii "de arme" de la ARR au fost spălaţi de păcate şi lăsaţi cu banii în buzunar?

CURPAŞ REZISTĂ!
Executat, dar reîncadrat

Deşi inspectorii judecaţi pentru corupţie au fost suspendaţi din funcţii la începutul procesului, ulterior aceştia şi-au reluat fără jenă activitatea. Decizia a aparţinut directorului general al ARR de la Bucureşti, Sorin Supuran, care n-a luat măsuri nici după ce BIHOREANUL i-a atras atenţia că  încalcă propriul Regulament de organizare, unde se precizează explicit că în cazul salariaţilor judecaţi pentru fapte incompatibile cu funcţia, contractele de muncă se suspendă automat. "Considerăm că raporturile de muncă ale acestor salariaţi pot continua", a decis Supuran, protejându-şi angajaţii cu probleme.

În tot acest timp, fostul şef al Agenţiei, Ioan Curpaş (foto), cel care le-a confirmat învârtelile, a ajuns persona non-grata, fiind schimbat din funcţie pentru "management defectuos", mutat întâi ca simplu referent, iar în 2013 concediat pe motiv că "strică atmosfera de lucru". Curpaş a contestat decizia în instanţă, acţiune care i-a fost admisă în octombrie anul trecut, când judecătorii au anulat decizia de concediere, au dispus reîncadrarea lui în funcţia din care a fost disponibilizat şi plata salariilor care i s-ar fi cuvenit din momentul destituirii. El lucrează şi în prezent în cadrul agenţiei.