România conduce în topul transplanturilor din Europa, având un record de 60 de donatori în primele patru luni din 2013, când au fost realizate 120 de transplanturi de rinichi şi 53 de ficat.
"Până la începutul lui mai, am avut 60 de donatori în moarte cerebrală, de la care au fost recoltate pentru transplant 173 de organe, dintre care 120 de rinichi şi 53 de ficaţi, în condiţiile în care în tot anul 2012 au fost 65 de astfel de intervenţii", a declarat medicul Victor Zota, coordonator în Programul Naţional de Transplant, marţi, cu ocazia celei de a noua aniversări a Zilei Naţionale a Transplantului.
Potrivit lui Zota, pe fondul creşterii numărului de donatori în moarte cerebrală, în România au avut loc o serie de premiere: opt transplanturi de rinichi în 24 de ore la Cluj-Napoca, cinci transplanturi de ficat în 24 de ore la Bucureşti şi patru transplanturi de cornee în 24 de ore, tot în Capitală.
La acelaşi eveniment, medicii prezenţi au fost de acord că în România costurile unei operaţii de transplant este mult mai mic comparativ cu cel din alte ţări, astfel că autorităţile au obligaţia de a susţine acest programul naţional de profil.
"Un transplant de rinichi în România costă 20.000 de euro, iar în străinătate, între 80.000 şi 100.000 de euro. Un transplant de inimă costă 43.000 de euro în ţară şi 120.000-150.000 de euro în străinătate, iar unul transplant de ficat, 65.000-70.000 de euro în ţară, respectiv între 150.000 şi 200.000 de euro în străinătate. De asemenea, un transplant de măduvă costă în ţară 20.000 de euro, iar în străinătate, între 80.000 şi 100.000 de euro", a precizat dr. Zota.
Un alt punct dificil semnalat de medici este cel privind transplantul de cord, intervenţie care, după desfiinţarea Institutului de Cardiologie din Târgu Mureş a devenit "tot mai rară", în 2013 nefiind realizată nicio astfel de operaţie.
"Din nefericire, în România, în 2013, nu a fost realizat niciun transplant de cord. Vorbim de inimi irosite, pentru că nu au fost recoltate pentru transplant. În acest timp, 30 de pacienţi aşteptau o inimă, iar mulţi au decedat. Am muncit 30 de ani să fac Institutul de Chirurgie Cardiacă din Târgu Mureş. A fost desfiinţat şi inclus ca secţie în Spitalul Judeţean. Consecinţele - activitatea de transplant de cord a fost dezorganizată. Cei mai buni medici şi şapte asistente supraspecialitate în Italia pentru acest tip de transplant au plecat. Institutul din Târgu Mureş era principala sursă de transplant de cord din România. După 1999, când s-a deschis institutul, au fost realizate 50 de operaţii, cu rezultate foarte bune", a explicat prof. Radu Deac, fost director al Institutului de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu Mureş.
Transplantul hepatic, în schimb, este în plină dezvoltare, având finanţare corespunzătoare, după cum a afirmat prof. Irinel Popescu, şeful Clinicii de chirurgie digestivă şi transplant hepatic Fundeni din Bucureşti.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.