Poliția și respectarea legii

De-a lungul anilor, în această rubrică, am încercat să tratez probleme juridice de interes general, aducând în atenția cititorului informații pe care le-am considerat interesante și de actualitate pentru orice cetățean. În același timp, am încercat să nu mă las influențat de aspectele întâlnite în practica judiciară, aspecte care ar putea afecta redarea obiectivă a unor probleme de drept.

Săptămâna trecută, însă, am întâlnit o situație de-a dreptul penibilă referitoare la aplicarea legii, situație pe care sunt obligat să o prezint, astfel încât cetățeanul să aibă o imagine reală cu privire la ce se întâmplă în societatea în care trăim.

În concret, în data de 22 iunie, domnul B (îl vom numi așa pentru că oricare cetățean poate fi în locul lui) obține o hotărâre judecătorească provizorie și executorie, prin care Poliția este obligată să îi restituie permisul suspendat până la soluționarea unui proces în care se va stabili dacă instituția a aplicat sau nu corect legea când a dispus suspendarea dreptului de a conduce, în baza unei legi noi pentru o faptă săvârșită înainte de intrarea în vigoare a acestei legi.

În aceeași zi, domnul B află că doar Poliția din județul în care i s-a suspendat permisul poate să îi opereze în calculator aceasta sentință, urmând ca permisul să fie ridicat de la Poliția de domiciliu.

Din acest moment începe absurdul. Se trimit mai multe notificări către Inspectoratul de poliție respectiv pentru a se opera sentința. Nu se întâmplă nimic, iar acolo nimeni nu răspunde la telefon. Se ia legătura și cu poliția de domiciliu, care spune că nu are ce să facă dacă cei care sunt competenți sunt măgari.

În tot acest timp, deși domnul B are o hotărâre în care scrie negru pe alb că se ridică sancțiunea de suspendare din 22 iunie, acesta nu poate conduce - dacă ar fi oprit în trafic, i s-ar întocmi dosar penal și, până ar dovedi că avea drept de conducere, ar sta un an „fără permis”.

După o săptămână de adrese, telefoane și rugăminți la diverse niveluri, în 29 iunie (la 7 zile de la sentință) hotărârea este executată, iar domnul B primește într-un final permisul, cu o întârziere nepermisă. În aceste condiții, ce să mai înțeleagă cetățeanul, când un organ al statului refuză să pună în executare o hotărâre judecătorească? Cum să ai încredere într-un stat care își bate joc de propriii cetățeni?

E drept, doar de unii... În același timp în care domnul B își aștepta permisul, domnul C, vremelnic prim-ministru, obținea o rapidă suspendare a sesizării de plagiat cu motivarea halucinantă a unui judecător că o cercetare i-ar putea distruge cariera politică...