Noua Lege a pensiilor, lansată în dezbatere. Vezi ce prevede proiectul!

Ministerul Muncii a lansat, joi, în dezbatere publică, proiectul noii Legi a Pensiilor. Documentul va fi în dezbatere publică timp de 30 de zile.

Legea se va aplica etapizat până în anul 2021, când va intra integral în vigoare. 

În esenţă, actul normativ arată cum se vor calcula pensiile din anul 2021, cum se va acorda pensia minimă şi când se vor putea pensiona angajaţii mai devreme. Potrivit legii, se va putea opta între pensie şi indemnizaţie socială minimă. Proiectul arată şi când mamele pot beneficia de reducerea vârstei de pensionare. Mai mult, doctoratul şi masteratul vor fi perioade asimilate stagiului de cotizare, iar al 13-lea salariu, primele sau orele suplimentare, vor fi luate în calcul la pensie.

Potrivit site-ului HotNews.ro, care publică detalii din conținutul documentului, cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea Numărului Total de Puncte cu Valoarea Punctului de Referinţă. Numărul total de puncte este suma punctajelor anuale.

Pensionarii care au stagiul de cotizare mai mic de 15 ani, pot opta între pensie şi indemnizaţia socială, cu 3 luni înainte de intrarea în vigoare a legii.

Punctul de pensie va fi de 1.265 lei în 2019, de 1.775 lei în 2020, de 1.875 lei în 2021, iar apoi se va indexa cu inflaţia.

Pensia de urmaş se va cuveni copiilor şi soţului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii.

Pensia minimă se stabileşte în procente, minim şi maxim, din salariul minim brut pe ţară garantat în plată, în funcţie de stagiul de cotizare.

Se introduce o nouă prestaţie şi anume ajutorul pentru soţul supravieţuitor, şi reprezintă 25% din pensia soţului decedat.

De asemenea, se extinde sfera perioadelor necontributive asimilate stagiilor de cotizare prin valorificarea perioadei de master şi doctorat. "În acest caz se poate cumula pensia cu salariul şi se valorifică perioadele necontributive asimilate. Proiectul de act normativ reglementează condiţii de reducere, cu 6 ani, a vârstei standard de pensionare pentru femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani şi au născut şi crescut până la vârsta de 16 ani 3 copii", se arată în document. Începând cu al 4-lea copil se adaugă câte 1 an în plus, pentru fiecare copil.

Sursa citată mai scrie că pensia anticipată se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani. "La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate nu se iau în considerare perioadele asimilate în care persoana a beneficiat de pensie de invaliditate, a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar şi a satisfăcut serviciul militar. Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare", menţionează sursa citată.

În ceea ce priveşte pensia de invaliditate, se redefinesc gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfăşurării unor activităţi profesionale şi a permite cumulul pensiei de invaliditate cu venituri din aceste activităţi. Astfel, gradul I e caracterizat de deficienţă funcţională gravă şi capacitate de muncă diminuată, gradul II e caracterizat de deficienţă funcţională accentuată şi capacitate de muncă diminuată, iar gradul III e caracterizat de deficienţă funcţională medie şi capacitate de muncă diminuată. 

Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii. 

Prin noua Lege, conform proiectului, se introduce o nouă prestaţie şi anume ajutorul pentru soţul supravieţuitor, şi reprezintă 25% din pensia soţului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie. Noua prestaţie se acordă doar dacă soţul supravieţuitor are stagiul complet de cotizare, are vârsta standard de pensionare, nu s-a recăsătorit, iar durata căsătoriei a fost de cel puţin 10 ani, iar suma totală încasată să nu depăşească 80% din salariul minim brut pe economie. 

Pensia minimă

Proiectul de lege cuprinde reglementări potrivit cărora dacă nivelul cuantumului pensiei, cuvenit sau aflat în plată, se situează sub nivelul pensiei minime se acordă cuantumul pensiei minime. Astfel, pentru pensionarii sistemului public de pensii cu domiciliul în România, se instituie cuantumuri minime ale pensiilor. 

"Pensia minimă reprezintă un prag minim al cuantumului pensiei şi se stabileşte în procente, minim şi maxim, din salariul minim brut pe ţară garantat în plată, în funcţie de stagiul de cotizare realizat, astfel: procentul minim este de 45%, aferent stagiului minim de cotizare, la care se adaugă câte 1% pentru fiecare an de stagiu de cotizare realizat peste 15 ani, fără a depăşi procentul maxim de 75%", informează sursa citată. 

De la data intrării în vigoare a legii, pentru pensionarii cu vechime în muncă cuprinsă între 10-15 ani, cuantumul pensiei minime reprezintă 40% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime mai mare de 10 ani se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară. 

"Calitatea de pensionar se dobândeşte de persoanele care dovedesc stagiul minim de cotizare de 15 ani. Începând cu data intrării în vigoare a legii, persoanele care nu îndeplinesc condiţia de stagiu minim de cotizare de 15 ani vor primi o indemnizaţie socială şi fac obiectul unei alte legi", reiese din proiect.

Proiectul de lege reglementează dreptul de opţiune între cuantumul pensiei determinat în funcţie de contributivitate şi indemnizaţia socială. Pensionarii care au stagiul de cotizare mai mic de 15 ani pot opta între pensie şi indemnizaţia socială, cu 3 luni înainte de intrarea în vigoare a legii", reiese din proiect. 

Potrivit documentului, pensionarii care au realizat stagiul de cotizare mai mic de 15 ani beneficiază de recalculare, iar dacă suma rezultată din calcul este sub indemnizaţia socială pot opta pentru aceasta din urmă. 

Proiectul de lege reglementează valorificarea, la determinarea cuantumului pensiei a sumelor încasate cu titlul de acord global, sporuri, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii şi alte drepturi de natură salarială. 

În situaţia în care venitul total nu poate fi dovedit, se acordă o majorare a punctajului lunar cu 10%, din oficiu, pentru perioada 1 februarie 1975 - 1 aprilie 2001. 

"Dacă pensionarul prezintă adeverinţe din care reiese un procent mai mare de 10%, se acordă suma rezultată din recalculare. Dacă după recalcularea conform adeverinţelor aduse rezultă o pensie mai mică, atunci se păstrează pensia calculată cu majorarea de 10% acordată iniţial", arată expunerea de motive. 

Formula de calcul 

Referitor la formula de calcul a pensiilor, proiectul de lege cuprinde reglementări potrivit cărora cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea Numărului Total de Puncte cu Valoarea Punctului de Referinţă. Numărul total de puncte este suma punctajelor anuale. 

Punctajul anual este suma punctajelor lunare împărţit la 12 luni. Punctajul lunar este venitul brut realizat împărţit la câştigul mediu brut pe economie. Valoarea Punctului de Referinţă (VPR) va fi de 75 de lei în anul 2021. 

VPR a fost determinat prin împărţirea Valorii punctului de pensie din anul 2021, adică 1.875 de lei, la 25, care reprezintă vechimea medie de ani din sistemul de pensii, rezultată în urma aplicării ultimelor patru legi ale pensiilor. 

Referitor la jurisdicţia asigurărilor sociale, proiectul de lege cuprinde reglementări potrivit cărora deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate, în termen de 45 de zile de la comunicare, la instanţa de judecată competentă. Jurisdicţia asigurărilor sociale se realizează prin tribunale şi curţi de apel.

Alte modificări:

Se extinde sfera perioadelor necontributive asimilate stagiilor de cotizare prin valorificarea perioadei de master şi doctorat în plus faţă de studiile universitare la zi, stagiul militar, pensia de invaliditate, concediului medical, celui pentru creşterea copilului, şomajului indemnizat, deportării, prizonieratului şi detenţiei politice.

Studiile universitare, master, doctorat se valorifică la stabilirea drepturilor de pensie doar pe durata normală de studii, conform legii. 

Condiţia pentru asimilarea perioadei necontributive este ca stagiul minim de cotizare să fie de 15 ani.

Reglementările referitoare la contractul de asigurare facultativă vizează, printre altele, categoriile de persoane care pot cumpăra vechime în muncă pe o perioada de maximum 5 ani la alegere din perioade diferite, anterioare încheierii contractului, în care nu au desfăşurat activităţi profesionale. Plata se poate face în rate, dar nu mai târziu de 1 an de la încheierea contractului. În cazul neplăţii integrale, stagiul de cotizare se valorifică proporţional cu suma plătită.

Venitul la care se poate asigura facultativ este cel puţin câştigul salarial mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului de asigurări sociale de stat.

HotNews.ro mai scrie că, dacă noua lege va intra în vigoare în forma actuală, heltuielile cu pensiile, la bugetul asigurărilor sociale de stat, vor crește cu 11% în 2019. Astfel, de la 60,7 miliarde lei în acest an, vor ajunge la 67,4 miliarde lei în 2019. Un avans mult mai mare va fi înregistrat în 2020, urmând a urca la 83,8 miliarde lei, reprezentând un plus de 38%, comparativ cu cheltuielile din acest an. În 2021 cifra va sări de 100 miliade, ajungând la 115,7 miliarde lei, iar în 2022 – 140,02 miliarde lei, adică un avans față de 2018 de 130%.