Noile legi ale justiției, aprobate de Guvern. Ce critici li se aduc 

Guvernul a votat, în ședința de miercuri, noi forme ale unor legi ce vizează procesul de justiție în România. Mai multe voci din domeniu au criticat formele adoptate de Guvern, susținând că unele prevederi ar fi nocive, în timp ce ministrul Cătălin Predoiu a spus că, prin aceste legi, „ajungem într-un punct de echilibru între viziunile care domină, la ora aceasta, magistratura română”. 

Proiectele de legi vor merge acum la Parlament. 

Legile noi

Concret, Guvernul României a aprobat un nou proiect de lege privind statutul procurorilor și judecătorilor, unul privind organizarea judiciară și unul privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Prima lege, cea care se referă la statutul procurorilor și judecătătorilor, reglemenează „în acord cu deciziile Curţii Constituţionale în materie: admiterea în magistratură, stagiul şi examenul de capacitate, numirea magistraţilor, promovarea acestora, efectivă sau pe loc, evaluarea şi formarea profesională, numirea în funcţii de conducere, revocarea din aceste funcţii, delegarea, detaşarea, transferul, numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător” – se arată într-o informare transmisă de Guvern. 

În magistratură, doar cu concurs

De asemenea, textul aprobat de Guvern „prevede eliminarea oricăror modalități alternative de intrare în magistratură fără concurs (ex. prin interviuri), cu excepția magistraților pensionari care pot fi reîncadrați fără concurs după pensionare la instanțele sau parchetele care nu pot funcționa normal din cauza numărului mare de posturi vacante”. 

Pentru „flexibilizarea procedurilor”, delegarea şi detaşarea procurorilor „se va dispune de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind necesar ca, în raport de specificul activităţii parchetelor (caracterizat prin operativitate), aceste decizii să se ia în mod rapid şi suplu, având în vedere că procurorul general al României este cel care asigură conducerea Ministerului Public şi răspunde de eficienţa acestuia, folosindu-se de pârghiile prevăzute de lege în acest sens”. 

Deciziile CCR, sfinte

În ședința de Guvern, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a spus că este nejustificată temerea că legile noi ar aduce atingere caracterului obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. 

„Niciun articol din aceste trei legi, niciun aliniat, nicio interpretare, nicio nuanță, nu afectează cu nimic obligativitatea deciziilor Curții Constituționale, așa cum o stabilește neștirbit art. 147, alin. 4 din Constituția României. Deciziile Curții Constituționale, odată publicate în Monitorul Oficial, au caracter general de obligativitate și se produc efecte numai pentru viitor”, a afirmat Predoiu. În același context, al temerilor legate de noile legi, Predoiu a spus că „nicio prevedere din această lege nu se referă la raporturile României cu Comisia Europeană”. 

Legi criticate

Pe de altă parte, voci din magistratură critică mai multe aspecte ale noilor legi. 

De pildă, într-o o scrisoare deschisă publicată la finalul lunii iulie, Asociația Formului Judecătorilor, Inițiativa pentru Justiție și Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor au făcut apel la Comisia Europeană să se implice "pentru a reda speranța magistraților care acționează cu bună-credință că valorile statului de drept nu au dispărut încă în România".

Procurorul militar Bogdan Pârlog, co-președinte al Asociației "Inițiativa pentru Justiție", a detaliat, pentru Hotnews.ro, patru probleme în noile legi ale Justiției, despre care spune că "reflectă poziția de putere a Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și a grupului de interese care după revoluție a condus discreționar MAI".

Conform acestuia, principala problemă este legată de Poliția Judiciară, mai precis faptul că dispar reglementările privind detașarea polițiștilor judiciari în parchete, pentru a lucra la anchete alături de procurori. „Indirect, se desființează serviciul tehnic al Ministerului Public, pentru a nu mai putea face interceptări, de exemplu”, a precizat Pârlog pentru Hotnews.ro. 

Acesta a mai atras atenția că, prin scoaterea oricărei mențiuni referitoare la poliția judiciară din legea de organizare judiciară se lipsește de conținut dispoziția constituțională care reglementează activitatea poliției judiciare sub conducerea parchetelor. „Se revine la perioada anterioară integrării României în Uniunea Europeană, când Poliția Judiciară era un instrument strict la dispozitia politicului”, a subliniat acesta, conform sursei citate. 

Mai mult, co-președintele Asociației "Inițiativa pentru Justiție" a mai arătat că s-ar încerca lipsirea Parchetullui de mijloacele necesare efectuării unei anchete eficente și că procurorul general s-ar transforma în "superprocuror", pentru că acesta va putea infirma soluțiile procurorilor.