Interviu cu Mihai Togor, noul şef al Gărzii de Mediu Bihor: "Nu ascundem nimic sub preş"

Ecologiştii orădeni au primit o veste bună: în sfârşit, "limba" lor se vorbeşte şi în instituţiile de mediu! De la jumătatea lunii septembrie, Comisariatul Judeţean Bihor al Gărzii de Mediu este condus de Mihai Togor, cunoscut în ultimele două decenii pentru poziţiile "verzi" pe care le-a luat adesea în contradictoriu cu autorităţile publice.

Fondator al Coaliţiei Natura 2000, o federaţie de ONG-uri care a reuşit să oprească proiectul privind construcţia unei mega-staţiuni în Padiş şi al Asociaţiei Pescarilor Sportivi Aqua Crisius, una dintre cele mai active şi eficiente organizaţii de mediu din judeţ, Mihai Togor (49 de ani) lucrează la Garda de Mediu Bihor de şase luni, după ce anterior a fost inspector ecologic la Administraţia Rezervaţiei Biosfera Delta Dunării. Economist de profesie, Togor a candidat anul trecut şi pe lista PSD la Consiliul Local Oradea, dar fără succes.

Din noua funcţie, prima de conducere într-o instituţie publică, ecologistul vrea să contribuie la menţinerea siguranţei mediului din Bihor. Adică la o bună simbioză între om şi natură...

Probleme multe şi complexe

- Numirea dvs. la şefia Gărzii de Mediu Bihor a fost o surpriză plăcută pentru ecologiştii orădeni. Cărui fapt i se datorează? Ce v-a recomandat?

- Ştiu cu ce se "mănâncă" activitatea pe care o desfăşor. Am ajuns aici după mulţi ani de muncă în domeniu. Asta le recomand şi tinerilor, statornicie: dacă munceşti, la un moment dat vor veni şi rezultatele.

- Care sunt priorităţile unui ecologist devenit şef la o instituţie de mediu?

- În primul rând, vreau să menţin siguranţa din punct de vedere al mediului. Judeţul Bihor are probleme de mediu multe şi complexe, iar eu îmi doresc ca toate să fie ţinute sub control.

Există soluţii pentru "putoare"

- Un subiect actual în Oradea este problema fermei Nutripork din Ioşia, care recent a declanşat procedura de reautorizare. Ce poate face Garda de Mediu Bihor pentru ca problema duhorii să dispară? Ce credeţi că ar trebui să facă ecologiştii şi orădenii?

- În procedura de reautorizare, Garda de Mediu nu are ce să facă, pentru că ea controlează actele de reglementare. Noi am transmis, însă, o adresă colectivului format la nivelul Agenţiei pentru Protecţia Mediului, prin care am informat asupra numărului de sesizări primite în ultimii şase ani şi despre controalele efectuate. Orădenii trebuie să-şi argumenteze ideile la dezbaterea publică ce va fi organizată. Oamenii au dreptate, există un disconfort, miroase, iar soluţii moderne sunt, exemple de bună practică există, inclusiv la ferme din România. Pe de altă parte, sunt absolut necesare perdelele verzi, mai ales acolo unde zonele rezidenţiale se întâlnesc cu cele industriale.

- Credeţi că autorităţile au fost prea blânde cu grupul de firme Nutrientul, dat fiind că reclamaţii se înregistrează nu doar în Oradea, ci şi în Marghita ori Sântandrei?

- Ştiu foarte bine că toţi colegii de la APM tratează problemele cu foarte mare seriozitate. De asemenea, şi la Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu toată lumea îşi face treaba, nu există mânării, nu ascundem nimic sub preş.

Custozii, mai greu pe teren

- Care sunt problemele pe care le-aţi identificat ca "ONG-ist", iar acum, ca şef de instituţie de mediu, le puteţi remedia?

- Ca ONG-ist am lucrat foarte mult pe partea de prevenţie, nu pe tăiatul de capete. Dacă există dialog, se ajunge mai repede la o soluţie, şi cred că această practică trebuie aplicată şi în instituţiile publice.

- În ultimul an Garda de Mediu Bihor a scos la iveală mai multe nereguli în Parcul Natural Apuseni: gunoaie îngropate în Padiş, construcţii ilegale în Glăvoi. Mai nou, pe platoul Vărăşoaia au fost tăiaţi ilegal mai mulţi copaci. Ce e de făcut ca parcul să fie protejat cu adevărat?

- În primul rând, Administraţia Parcului trebuie să-şi facă treaba. Au şefi de pază, rangeri, chiar şi în timpul controalelor le-am spus că nu poate altcineva să le facă treaba.

- Consideraţi că îşi fac datoria custozii ariilor protejate din Bihor?

- În mare măsură, da. Dar la partea de muncă în teren mai e de lucru.

Oradea, oraş curat

- Predecesorul dvs., Florentin Muscă, spunea că cea mai frecventă problemă întâlnită de comisari în localităţile din Bihor este necolectarea selectivă a deşeurilor. Dvs. ce soluţii aveţi?

- După ce proiectul Consiliului Judeţean, Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor, va fi încheiat, va depinde de cât de gospodari sunt primarii şi cum mobilizează comunitatea.

- Credeţi că vom îndeplini curând ţintele impuse de Uniunea Europeană privind reciclarea?

- Greu de estimat. Norocul nostru că Oradea şi alte oraşe sunt avansate şi vor ridica şi procentul naţional.

- Cât de eficient vi se pare sistemul orădean de salubrizare?

- Este eficient, dar până la urmă vorbim de capitala judeţului, aşa că şi aşteptările sunt pe măsură. Desigur, contează şi faptul că operator de salubritate este un agent economic cu experienţă. Se simte când aduci management de afară.

Acuz public!

- Recent, în Crişul Repede, inclusiv pe teritoriul Oradiei, au murit peşti. Aţi aflat care a fost motivul? A fost o poluare?

- N-a fost poluare, ci două ciuperci care s-au dezvoltat din cauza lipsei de oxigen. Era o perioadă de secetă severă, s-a observat în Oradea pentru că aici sunt mai mulţi ochi, dar şi în judeţ a fost la fel.

- Consideraţi Oradea un oraş poluat?

- Nu. CET-ul a fost principalul poluator, şi chiar acuz public fostele conduceri ale oraşului pentru că nu au luat măsuri de mediu. Acele filtre, de care s-a tot vorbit, trebuiau puse acum 10-15 ani.