Termoficare Oradea trage linie sub un an "complicat" şi imprevizibil din punct de vedere al preţurilor la energie electrică, materiale şi certificate de CO2.
"Un an complicat"
Directorul Termoficare Oradea, Călin Ungur, a tras concluziile în urma celui de al doilea an de pandemie, miercuri, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliştii la care au participat şi adjuncţii săi, Nadia Haş şi Dan Creţu.
"Anul 2021 fost unul complicat. A fost un an în care preţul energiei electrice a crescut de la 70 lei pe Mwh la 600 lei pe Mwh, cât este acum, iar preţul certificatelor de CO2 de la 30 euro la 80 euro pe bucată. Au crescut preţurile la materiale, la combustibili, la tot. Nimic din ce am prevăzut iniţial în buget nu s-a materializat", a spus directorul Termoficare.
Pentru a face faţă noilor tarife, societatea şi-a mărit de la 30 milioane lei la 70 milioane lei linia de credit, a scumpit cu 60% încălzirea, orădeanul ajungând să plătească 396 lei pe gigacalorie, în condiţiile în care subvenţia de la bugetul local a crescut la 129 lei, şi-a amânat pentru anul viitor plata redevenţei către Primărie şi a cerut subvenţia pentru încălzire în avans de la bugetul local.
Efortul financiar al societăţii este cu atât mai mare cu cât, începând de anul acesta, furnizorul de gaz obligă Termoficare să plătească în avans tot gazul pentru luna următoare. Spre exemplu, pentru ianuarie societatea are de plătit 83 milioane lei, bani pe care acum îi adună.
Panouri fotovoltaice şi apă geotermală...
Pentru a scădea presiunea pe preţ, pentru următorii ani, Termoficare ia în calcul mai multe măsuri care să reducă pierderile de pe reţea şi să scadă cantitatea de gaz şi de certificate de CO2 pe care este obligată să o achiziţioneze.
Printre investiţiile pregătite pentru anul viitor se numără cea de-a treia etapă de reabilitare a reţelelor, trecerea cartierului Nufărul I pe un mixt de încălzire cu apă geotermală şi achiziţia a trei motoare termice şi a altor componente care să înlocuiască grupul de cogenerare G1 din CET aflat la sfârşitul perioadei de viaţă.
"Pe lângă asta am vrea, având în vedere să preţul la gaz şi al certificatelor de CO2 a crescut, să diversificăm producerea de energie termică. Am vrea să demarăm un proiect pe bază de panouri fotovoltaice pe halda de zgură de la Santăul Mic", a spus Ungur.
Investiţia s-ar putea întinde pe 80 de hectare din cele 140 de hectare disponibile şi s-ar ridica la 60 milioane euro.
"Căutăm pentru acest proiect finanţări europene", a declarat directorul. CET-ul orădean ar putea descărca energia electrică astfel obţinută în sistemul naţional, ceea ce ar presupune amenajarea unei reţele lungi de circa 15 kilometri.
În paralel, conducerea societăţii ia în calcul amenajarea a două perechi de sonde, de extracție și reinjecție a apei geotermale, astfel încât costul cu încălzirea apei din reţea să scadă.
Sistemul de termoficare orădean este cel mai mare din ţară după cel din Bucureşti, cu un total de 70.000 de apartamente şi 3.000 de case. Numai anul trecut au fost racordate la reţea 1.444 de apartamente, iar anul acesta 1.870 de apartamente nou construite.
.jpg "Renumita pianistă Gabriela Montero concertează la Sounds of Oradea: „Fiecare notă pe care o cânt vine direct din inimă”")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.