Efectele nulității în materie de taxe și impozite. Poziția corectă a Guvernului României

În data de 15 decembrie 2022 Curtea Constituțională a admis o excepție de neconstituționalitate și a stabilit că instituirea obligației de plată a unor taxe (contribuții) pentru pensiile care depășesc 4.000 de lei este neconstituțională, decizia fiind publicată și producând efecte începând cu data de 28 decembrie 2022, dată de la care aceste contribuții suplimentare nu mai sunt, deci, reținute de stat.

Nu ne interesează aici motivarea Curții, axată pe aspecte formale, de „procedură legislativă”, ci efectele ce sunt generate pentru sumele plătite deja la data de la care decizia produce efecte, avându-se în vedere și dispoziția constituțională potrivit căreia deciziile Curții Constituționale produc efecte numai pentru viitor și de la data publicării lor în Monitorul Oficial.

Cu alte cuvinte, întrebarea este dacă un text legal, prin care este instituită, majorată sau extinsă o taxă ori un impozit, este declarat neconstituțional, statul trebuie sau nu să restituie ceea ce a luat în plus în perioada în care textul legal a fost în vigoare?

Discuția este cu atât mai interesantă cu cât are în vedere și actele administrației centrale sau locale în materie de taxare care sunt anulate de instanțele judecătorești, în condițiile în care legea contenciosului administrativ prevede, la fel ca în cazul deciziilor CCR, că deciziile de anulare ale actelor administrative normative produc efecte de la publicare și numai pentru viitor.

În această problemă juridică interesantă este salutară poziția Guvernului României, care clarifică lucrurile impecabil.

Astfel, în 18 ianuarie a.c., în baza unei note a Secretariatului General, Guvernul a precizat că se impune adoptarea unui act normativ prin care să se restituie cetățenilor sumele percepute în baza actului nelegal, Executivul precizând că „este previzibil faptul că persoanele care au solicitat restituirea sumelor reținute din pensie cu titlul de CAS începând cu luna ianuarie 2022 până la momentul reținerii vor obține din partea instanțelor judecătorești soluții favorabile”, pentru că „nu pot fi menținute efectele nelegale ale unui act normativ declarat neconstituțional”.

Dincolo de „speța” concretă, care poate naște unele polemici referitoare la justețea măsurii guvernamentale inițiale sau a deciziei Curții, rezolvarea de principiu a Guvernului este salutară.

În atari condiții, este de așteptat de acum încolo ca atât Guvernul cât și administrațiile publice locale (inclusiv cea din Oradea) să ia măsuri rapide pentru restituirea către cetățeni a sumelor de bani percepute în baza unor acte declarate nelegale sau neconstituționale.