Dispreţul - unitatea de măsură a guvernării lui Dragnea. PSD are pata pusă pe românii din Diaspora

Că PSD ţine România în subdezvoltare nu mai e nicio surpriză pentru nimeni, cum nu e nicio surpriză că acest lucru a pus România pe primul loc în topul migraţiei din motive economice. Doar în 2017, primul an al guvernării PSD-ALDE, au părăsit România 219.327 de români, cel mai mare exod din ultimii ani.

Consecinţele acestui fenomen sunt dramatice: zone întregi sunt depopulate, cu populaţie îmbătrânită, piaţa forţei de muncă este decimată, iar natalitatea se află la cele mai scăzute valori din istorie. În plan social, România se confruntă cu mii de familii destrămate, cu copii care stau departe de unul sau de ambii părinţi.

Performanţa administrativă a lui Liviu Dragnea este foarte sugestivă în acest sens: judeţul Teleorman, condus de preşedintele PSD timp de 12 ani şi de atunci de apropiaţi ai lui, era în 2017 judeţul cu cea mai accelerată diminuare a populaţiei.

Pesediştii au dovedit că nu sunt capabili să rezolve marile probleme ale migraţiei economice prin bună guvernare, centrală şi locală. Modelul lor este dispreţul, cei plecaţi sunt bun-plecaţi sau măsurile restrictive privind libera circulaţie. 

Diaspora românească – batjocura pesediştilor

Pesediştilor le displac oamenii liberi, care vor să trăiască pe picioarele lor. Ei menţin zone întregi în sărăcie şi oamenii dependenţi de statul controlat de ei. De aici, dispreţul pentru românii care au plecat în afara ţării. Scandalul privind restricţionarea votului din diaspora la alegerile prezidenţiale din 2014 este unul din exemplele cele mai elocvente.

Ministrul PSD pentru românii de pretutindeni, Natalia Intotero, pe vremea când era deputat, le dădea românilor soluţia pentru a rămâne în ţară: să-şi ia câte trei meserii, să muncească şi să fie mai conştiincioşi.

Mai nou, confruntat cu migraţia specialiştilor cu înaltă calificare, PSD lasă din nou la o parte ideea că ar putea să guverneze mai bine şi reacţionează în stilul cunoscut - introduce ideea unor restricţii pentru românii care muncesc şi care vor să muncească peste hotare.

La reuniunea miniştrilor de finanţe ai UE de săptămâna trecută, ministrul de finanţe Teodorovici a avansat ideea introducerii unui "pachet agresiv" de măsuri, referindu-se migraţia creierelor în străinătate. Teodorovici a încercat ulterior să-şi nuanţeze declaraţiile pe reţelele de socializare, dar nu a reuşit să convingă pentru că sintagma "pachet agresiv de măsuri" amintea de propunerea lui de anul trecut care a scandalizat opinia publică şi partenerii europeni. Atunci, Teodorovici viza limitarea liberei circulaţii a forţei de muncă prin introducerea unor permise de muncă valabile doar cinci ani pentru românii care vor să lucreze într-un alt stat membru al Uniunii Europene. Cu alte cuvinte, românii ar avea dreptul să muncească doar cinci ani în străinătate după care, că vor că nu vor, trebuie să-şi găsească de lucru în altă parte.

La acel moment, iniţiativa PSD a fost primită cu critici severe de către Comisia Europeană care a subliniat că "libera circulaţie a lucrătorilor este un drept fundamental în UE, unul dintre pilonii pieţei interne consacrat în tratate".

În luna noiembrie a anului trecut, Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii, a avansat ideea ca statul român să-i oblige pe medicii rezidenţi să muncească un anumit număr de ani în ţară, printr-un act adiţional la contractul de muncă.

Ce se fac că nu înţeleg pesediştii

Este clar că pentru cei de la PSD valorile europene precum dreptul la libera circulaţie şi piaţa comună a muncii nu înseamnă nimic. Factorul decisiv care îi face pe oameni să muncească în altă ţară nu este nivelul de salarizare ci calitatea vieţii, buna guvernare şi calitatea serviciilor publice. Românii nu pleacă din România doar din cauza salariilor ci mai ales din cauza condiţiilor proaste de viaţă, la care PSD a contribuit şi contribuie cu vârf şi îndesat. Românii pleacă în ţări unde sistemul de învăţământ este modern, unde nu se moare cu zile în spitale şi unde nu se circulă pe drumurile publice şi pe calea ferată ca la sfârşitul secolului XIX.

România în primul rând în Europa înseamnă acasă pentru cetăţenii ei

Partidul Naţional Liberal are soluţiile cele mai concrete pentru a-i încuraja pe români să rămână acasă în România pe care şi-o doresc.

 Modelul de dezvoltare al PNL aplicat în administraţiile locale este unul apropiat de oameni, de problemele şi dorinţele lor şi este realizat cu competenţă. Este singurul model de succes de la intrarea României în Uniunea Europeană şi până astăzi. Primarii şi aleşii locali PNL au arătat că în România, în comunităţile pe care le conduc, se poate trăi ca-n Occident, că putem ţine românii acasă, cu locuri de muncă şi condiţii de viaţă mai bune. Au făcut-o cu fonduri europene atrase şi folosite cu pricepere, cu investiţii, prin inovaţie şi digitalizare. Sibiu, Cluj-Napoca, Timişoara, Arad, Oradea, Braşov, Blaj, Sinaia, Suceava şi atâtea alte localităţi administrate de PNL sunt locuri din care nu numai că nu se mai pleacă, dar reprezintă comunităţi care atrag oameni din toată ţara.

Administraţiile oraşelor liberale în care calitatea vieţii a crescut după intrarea în Uniunea Europeană au făcut o primă schimbare, un prim pas atât către o Românie în primul rând în Europa, cât şi către o Românie care înseamnă acasă pentru cetăţenii ei.

(Advertorial)