În centrul Oradiei, plimbăreţii se pot simţi ca-n mijlocul naturii. Primul "inventar" al speciilor care vieţuiesc pe malurile Crişului Repede sau în apa râului arată că locul are astăzi o biodiversitate de invidiat, atrăgând numeroase animăluţe, insecte, păsări sau nevertebrate.
Specialiştii care au lucrat la studiu le recomandă acum autorităţilor şi orădenilor să păstreze această bogăţie naturală, dar în acelaşi timp să se bucure de ea...
Crişul, la pas
În urmă cu un an, la apelul Centrului pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă (CAPDD), o mână de specialişti orădeni în arii protejate şi ecologie şi-au propus să facă primul inventar al biodiversităţii de pe tronsonul orădean al Crişului Repede, ca fundamentare pentru o idee pe care o susţin: înfiinţarea unei arii naturale urbane, adică a unei zone ocrotite în mijlocul oraşului.
Sursa foto: Bogdan Popa Photography / Facebook
"Ne-am împărţit în echipe şi am tot luat la pas malurile Crişului, de la Silvaş până dincolo de vărsarea Peţei în Criş, adică în zona de intravilan a Oradiei. Am mers în trei anotimpuri diferite, primăvara, vara şi toamna", explică Andrei Ács (foto), specialist în arii protejate şi unul dintre iniţiatorii studiului.
Scopul echipei a fost să "picteze" tabloul complet al florei şi faunei de pe Criş, aşa cum nimeni n-a făcut-o până acum. "Ne aşteptam să găsim o diversitate mare, dar nu ştiam exact ce vom găsi", mai spune Ács.
Castorul iubeşte Oradea!
Cea mai spectaculoasă descoperire vizează mamiferele: specialiştii au confirmat că pe Criş trăiesc 7 feluri de animăluţe, toate din specii ocrotite de lege! Mai precis, au "buletin" de Oradea vidra de râu, castorul, nictalul mare (liliac de amurg), pârşul roşu (o rozătoare micuţă, de regulă găsită în păduri), popândăul european, iepurele de câmp şi veveriţa roşcată.
Dintre toate, cel mai rar este castorul, un animal dispărut din România încă din secolul 19 şi care, cel mai probabil, a ajuns în Oradea pe calea apei, din Ungaria. Este clar că îi place aici, de cel puţin patru ani "ocupându-se" cu rosul arbuştilor de pe malurile Crişului (foto).
"Mamifere precum castorul sau vidra nu sunt asociate de obicei cu viaţa urbană. Ce ne frapează la castor este că umblă de-a lungul Crişului în tot oraşul, am identificat urmele lui peste tot. De ce îi place printre tramvaie şi maşini e greu de explicat", spune specialistul.
Trepte pentru peşti
La categoria amfibieni şi reptile, echipa a găsit specii ocrotite, precum şarpele de apă, ţestoasa de baltă, guşterul, şopârla de câmp, cea de ziduri şi broasca râioasă brună, dar şi alte specii banale de broaşte, şarpele de câmp şi tritonul comun.
Inventarul păsărilor este şi mai bogat, iar cele mai importante sunt pescăraşul albastru (foto), şoimul călător, vânturelul roşu, bufniţa ciuf, piţigoiul pungar, ciocănitoarea pestriţă, toate protejate de lege.
Sursa foto: Bogdan Popa Photography / Facebook
Lista peştilor confirmaţi în apa Crişului este şi ea lungă şi cuprinde trei specii ocrotite: cega (foto jos), mreana şi mihalţul. Lor li se adaugă zeci de alte specii care nu sunt la fel de importante din punct de vedere ştiinţific, dar tot importante sunt pentru viaţa râului.
"Este clar că apa Crişului este curată, avem deversări doar accidentale. Problema pe care am identificat-o pentru peşti este lipsa treptelor care să-i ajute să ajungă în amonte, ceea ce duce la consangvinizare, care pe termen lung pune specia în pericol", zice Ács. Ecologiştii deja au propus Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) Crişuri să prevadă astfel de amenajări în investiţiile următoare pe râu, primind promisiuni că aşa va fi.
Recomandări pentru viitor
Printre nevertebrate, Crişul adăposteşte inclusiv racul de râu (foto jos), melcul de grădină şi o lipitoare medicinală, toate trei protejate de lege.
La capitolul floră, specialiştii au făcut inventarul tuturor arborilor şi plantelor perene care cresc sălbatic pe maluri, găsind, printre altele, piciorul lupului, ranunculus (piciorul cocoşului) sau crinul de baltă (roşăţea). Dintre plante, niciuna nu este pe lista celor în pericol de dispariţie.
Specialiştii vor depune rezultatele studiului la Primărie, laolaltă cu recomandarea ca malurile Crişului să fie conservate, astfel încât Oradea să-şi păstreze această bogăţie naturală. "Trebuie să păstrăm aceste zone seminaturale. Sper că nimeni nu va înţelege că vrem să punem garduri şi să nu lăsăm lumea să intre. Trebuie să se păstreze această îmbinare între om şi natură, adică să existe doar amenajări minimale, fără construcţii", mai zice Ács.
De asemenea, Primăria ar trebui să ia în calcul să declare cursul Crişului Repede o arie naturală urbană, prevedere ce, se pare, va fi în curând cuprinsă în legea ariilor protejate. O asemenea definire acordată zonei ar garanta că nu doar orădenii de azi se pot bucura de biodiversitatea din oraşul lor, ci şi cei din viitor...
VOCEA STRĂZII:
Cum aţi vrea să arate malurile Crişului Repede în Oradea, despre care un studiu făcut recent arată că are o biodiversitate bogată?
Malurile Crişului sunt prea frumoase ca să nu se păstreze aşa. Trebuie curăţate periodic, pentru păstrarea bioclimatului natural.
Dana Fartais
Zona trebuie lăsată aşa cum este, naturală, şi trebuie întreţinută. Dar în locul arborilor uscaţi trebuie plantaţi alţii.
Anonim
Crişul Repede trebuie curăţat serios de gunoaie, iar cei care mai aruncă mizerii trebuie amendaţi. În primul rând, pescarii.
Ligia
Nu îmi doresc deloc să se schimbe malurile Crişului, este cea mai frumoasă zonă din Oradea. Iar lebedele sunt vedetele oraşului...
Adrian Cuc
Mi-ar plăcea dacă am avea acces şi pe insulele de pe Criş, din zona Silvaş şi din Decebal. Dar doar pentru plimbare.
Anonim
Sper că n-o să mai apară vreun bar pe malurile Crişului, deja avem prea multe. Acolo trebuie să avem doar alei şi bănci.
Nóra
.jpg "Oradea ieri, Oradea azi: Cum a fost construit ansamblul de blocuri din Calea Averescu (FOTO)")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.