Afacere înecată: Directorul ABA Crișuri, Pásztor Sándor, reclamat la DNA Oradea de finul primarului Florin Birta (FOTO)

Director al Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri din 2010, cu întrerupere doar în perioadele în care a deţinut funcţii mai mari, ca preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor ori secretar de stat în Ministerul Mediului, UDMR-istul Pásztor Sándor a ajuns în vizorul procurorilor.

BIHOREANUL a aflat că Paul Grama, patronul firmei Romanada River, care administrează cunoscutul restaurant The Bridge de lângă Podul Intelectualilor, l-a reclamat la DNA Oradea pentru abuz în serviciu, acuzându-l că i-a blocat un proiect important. Estimată la 200.000 euro, investiţia este prea mică pentru competenţa procurorilor anticorupţie care, după ce au audiat mai mulţi martori, au trimis dosarul la Parchetul local.

Grama nu este nici el fitecine, ci soţul şefei Direcţiei de Asistenţă Socială Oradea, Anca Grama, fostă purtătoare de cuvânt a Primăriei în anii în care oraşul a fost condus de Ilie Bolojan şi consilieră a acestuia şi în trecut, când actualul preşedinte al CJ Bihor era secretar general al Guvernului. Mai mult, soţii Grama sunt finii actualului primar Florin Birta.

Contract discret

Scandalul între Grama şi Pásztor a izbucnit în februarie anul trecut, când afaceristul a început extinderea restaurantului, un plan pe care îl avea din 2019. Grama îşi dorea o construcţie nouă pe un teren de 343 mp de pe malul stâng al Crişului Repede, aflat la capătul scărilor ce coboară pe lângă Podul Intelectualilor spre râu.

În scuarul în formă triunghiulară, încadrat de promenada de pe Criş şi clădirea în care se află restaurantul, urma să ridice o clădire pe structură uşoară, cu pereţi din sticlă şi cu etajul conectat printr-o pasarelă la terasa The Bridge. Dimensiunile erau semnificative: parterul s-ar fi întins pe 145 mp, cu o terasă adiţională de 53 mp, iar la etaj ar fi fost o terasă de 81 mp. 

În decembrie 2019, Romanada a primit de la Primărie, la cererea motivată prin dorinţa de extindere a restaurantului, dreptul de superficie asupra terenului pentru o perioadă de 7 ani, la preţul de 213 lei mp/an, adică 73.000 lei/an. La acea vreme, primar era Ilie Bolojan, iar soţia omului de afaceri era chiar mâna dreaptă a edilului.

Atribuirea a fost una directă, nu printr-o licitaţie, fiind aprobată de Consiliul Local, dar proiectul de hotărâre, care conţine toate detaliile investiţiei, nu este nici astăzi pe site-ul Primăriei, deşi din iulie 2008 toate documentele de acest fel sunt publicate online înaintea şedinţelor Consiliului. Ce-i drept, hotărârea rezultată, care însă e sumară, este publică.

Nici dezbatere publică n-a organizat vreodată Primăria, deşi ridicarea unei astfel de construcţii pe malul Crişului, în centrul oraşului, care ar fi schimbat semnificativ aspectul locului, sigur i-ar fi interesat pe orădeni...

Şantier blocat

Din vara lui 2019, Romanada avea şi avizul de amplasament de la ABA Crişuri, instituţie condusă atunci de Sorin Guler (PSD). Potrivit Legii Apelor (107/1996), acest aviz este un act ce reglementează amplasarea unor obiective în zona inundabilă a albiei majore, cum e considerat terenul de lângă The Bridge.

Documentul nu doar că permitea realizarea construcţiei, dar nici nu impunea măsuri împotriva inundaţiilor, pe motiv că nivelul apei, chiar la debit maxim, ar fi sub cota construcţiei. În decembrie 2020, când la şefia ABA a ajuns PNL-istul Ionel Avrigeanu, avizul a fost prelungit şi apoi a stat la baza autorizaţiei de construire pe care Primăria a eliberat-o în ianuarie 2022.

Pe 5 februarie anul trecut, însă, într-o zi de sâmbătă, imediat ce muncitorii angajaţi de Romanada au deschis şantierul, în zonă a descins o echipă ABA care a cerut sistarea lucrărilor şi a amendat firma cu 75.000 lei, pe motiv că, deşi avea avizul de amplasament, îi lipsea avizul de gospodărire a apelor, şi acesta obligatoriu. Până atunci, ABA nu pomenise niciodată de el...

Învinsă cu propriile arme

Câteva zile mai târziu, ABA a deschis un proces la Tribunalul Bihor, pentru anularea autorizaţiei eliberate de Primărie, din acelaşi motiv: lipsa avizului de gospodărire. De ce s-a sucit brusc? O explicaţie ar fi că, între timp, din 2021, la conducerea ABA revenise UDMR-istul Pásztor. 

În faţa judecătorilor, juriştii instituţiei au arătat că obligaţia obţinerii avizului de gospodărire a apelor a fost transmisă firmei în ianuarie 2022, chiar înainte să primească autorizaţia de construcţie, dar Romanada n-a ţinut cont de notificare. Deşi până atunci, în opinia specialiştilor ABA, malul Crişului era ferit de viituri, la proces, brusc, necesitatea anulării autorizaţiei de construire a fost motivată prin faptul că "riscul de inundaţii asupra amplasamentului este foarte ridicat". 

În replică, Primăria a arătat că autorizaţia a fost legală, investiţia nefiind printre cele pe care Legea Apelor le condiţionează de obţinerea unui aviz de gospodărire, pentru că rolul acestuia este să protejeze apele, nu construcţiile. Municipalitatea a arătat, de asemenea, că ABA nu a solicitat acest act, deşi la alte investiţii similare, cum sunt restaurantele Spoon şi Dock, a menţionat obligaţia obţinerii actului de gospodărire încă din avizul de amplasament. 

La proces, Romanada a prezentat şi o adresă de la Agenţia pentru Protecţia Mediului, care confirmă că lucrările nu aveau nevoie de aviz de gospodărire. Subliniind că ABA însăşi n-a cerut acest document, Tribunalul Bihor a dat o sentinţă favorabilă Primăriei şi firmei lui Grama, ea fiind menţinută apoi şi la Curtea de Apel Oradea. Mai mult, Romanada a câştigat în instanţă şi anularea amenzii de 75.000 lei. ABA a fost învinsă, deci, pe toate fronturile...

Aţă la DNA

Între timp, însă, contractul Primăriei cu Romanada a fost reziliat, firma refuzând să plătească "chiria" pe durata proceselor. Grama a cerut suspendarea înţelegerii, dar Primăria l-a refuzat,  aşa că afaceristul a pierdut terenul.

Cu planurile eşuate, s-a dus la DNA Oradea, ca să-l reclame pe Pásztor pentru abuz în serviciu, acuzându-l că, de dragul amicului Ludescher, i-a sabotat lui afacerea. Suspiciunea abuzului a fost întărită şi de angajata ABA care a semnat amenda pentru Romanada, femeia declarând procurorilor că, deşi în sâmbăta respectivă era liberă, a fost chemată de acasă şi trimisă la control din ordinul lui Pásztor. Şi tot la insistenţele lui a scris şi sancţiunea!

Pentru că nu au conchis că Pásztor ar fi avut vreun folos direct de pe urma presupusului abuz, iar prejudiciul este sub 1 milion de euro, procurorii DNA şi-au declinat competenţa, astfel că cercetările sunt făcute acum de Parchetul Oradea. 

"Las organele abilitate, în care am mare încredere, să îşi facă treaba. Sper doar să fiu prima persoană care îl aduce în faţa justiţiei pe acest domn, care dă dovadă de un tupeu inimaginabil", s-a rezumat Grama să declare BIHOREANULUI.

CONCURENȚĂ NELOIALĂ. Deținătorii restaurantului The Bridge au declarat în instanță că singurul scop al ABA a fost blocarea investiției lor, „în vederea eliminării concurenței”. Referirea vizează restaurantul vecin Mediterana, deținut de controversatul afacerist Ludescher Csaba, prieten cu directorul Pásztor și recent reclamat judecătorilor, chiar de Primărie, tocmai pentru amenajarea ilegală a terasei sale (foto)

Teren disputat

Între timp, însă, pare că a pierdut orice şansă să mai construiască terasa visată, pentru că Primăria nici nu mai are terenul respectiv! Deşi ABA n-a menţionat acest lucru în instanţă, BIHOREANUL a aflat că directorul Pásztor a discutat personal cu primarul Birta despre faptul că întreg malul stâng, între podurile Dacia şi Sf. Ladislau, a fost greşit înscris în cartea funciară ca fiind în proprietatea oraşului, când de fapt trebuia să fie în proprietatea statului şi administrarea ABA, fiind vorba de albia unui râu.

Urmarea? În aprilie 2023, Consiliul Local a aprobat rectificarea dreptului de proprietate,  renunţând la mal, cu tot cu terenul de 343 mp. Pásztor nu acuză Primăria că ar fi făcut manevre pentru finul primarului, ci găseşte alte explicaţii pentru documentele funciare greşite: "A fost o simplă eroare". 

UN MARE NIMIC. Terenul pe care firma Romanada River voia să construiască un local nou, cu terasă la etaj, legată printr-o pasarelă de terasa restaurantului The Bridge, a rămas spart și nefolosit (foto). Doar buruienile se mai „dezvoltă” aici, chiar dacă și directorul ABA, Pásztor Sándor (medalion), spune că ar accepta o terasă pe el. Dar nu una cum ar fi vrut finul primarului Birta...

Doar terasă sezonieră

În schimb, despre acuzaţiile aduse de Grama în faţa procurorilor, şeful ABA susţine că nu are emoţii. "În albia Crişului nu se poate face o construcţie permanentă, ci doar una provizorie sau una în consolă, la cel puţin 1,7 metri înălţime, pentru că până acolo poate ajunge o viitură pe Criş. Au mai încercat şi alţii să construiască lângă luciul apei - Lotus, Rivo -, dar tuturor le-am spus că nu se poate", zice Pásztor.

Ce-i drept, o construcţie permanentă pe malul Crişului ar putea deschide cutia Pandorei, iar alţi investitori ar putea avea pretenţia să toarne fundaţii şi mai sus de Podul Intelectualilor, unde în prezent este o zonă verde. 

Pásztor neagă categoric că ar fi încercat să blocheze investiţia lui Grama de dragul lui Ludescher şi spune că n-are nimic personal cu el: "Nici nu-l cunosc. Dacă ar fi venit să vorbim, i-aş fi explicat în ce condiţii poate amenaja. Şi eu cred că acolo ar trebui să fie o terasă, dar una sezonieră". 

Cât despre faptul că ABA a pierdut procesele pe bandă rulantă, are o singură explicaţie: judecătorii n-au înţeles speţa. Mai rămâne de văzut ce zic procurorii. Căci s-ar putea ca nici ei să "nu înţeleagă"...

LEGE VECHE

Articole cap în cap

Veche din 1996, Legea Apelor a fost modificată şi completată de nenumărate ori, prin diferite Ordonanţe de Guvern şi Ordine de ministru, motiv pentru care prevederile sunt astăzi greu de urmărit pentru oricine are nevoie de acordul Apelor Române. 

Despre avizul de gospodărire a apelor, legea prevede că este obligatoriu pentru "lucrările care au legătură cu apele", definite la articolul 48, unde se înşiră investiţii precum cele hidrotehnice (baraje, acumulări etc.), lucrări de canalizare, traversări de cursuri de apă, construcţii de apărare ş.a., dar nu şi construcţiile din albia majoră. Nici la articolul 54, unde se precizează explicit pentru ce proiecte se eliberează avizul, construcţiile din albie nu sunt indicate.

În schimb, aceeaşi lege, la articolul 87, defineşte drept contravenţie "amplasarea în albii majore de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuinţe, fără avizul de amplasament, precum şi fără avizul sau autorizaţia de gospodărire a apelor".