"Fracturarea îmbolnăveşte apa, solul şi oamenii": Un orădean iniţiază o lege împotriva fracturării hidraulice

Oradea ar putea intra în istorie ca fiind oraşul din care a pornit cea mai serioasă mişcare anti-gaze de şist din România. La iniţiativa lui Cornel Laurenţiu Eustaţiu, un inginer constructor pensionat care se ocupă de câţiva ani de agricultură, 10 orădeni au înfiinţat, în baza Legii 189/1999, primul Comitet de Iniţiativă Legislativă din ţară menit să obţină interzicerea extragerii gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice pe orizontală.

Dacă în şase luni vor strânge 100.000 de semnături din întreaga ţară, orădenii pot pune pe masa Parlamentului un proiect de lege ce prevede interzicerea acestei metode, considerată mult prea distrugătoare în comparaţie cu beneficiile pe care le-ar putea aduce.

Unire anti-şist

- Ce presupune demersul pe care l-aţi iniţiat?

- La articolul 74 Constituţia spune că iniţiativa legislativă aparţine Guvernului, parlamentarilor sau unui număr de 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Pentru ca cetăţenii să propună o lege, trebuie să constituie un Comitet de Iniţiativă Legislativă format din cel puţin 10 persoane, autentificat la notar. Acest comitet obţine un aviz de la Consiliul Legislativ al Parlamentului, iar apoi înfiinţarea lui este publicată în Monitorul Oficial. Noi urmează să primim acest aviz şi, după publicarea în Monitor, vom putea declanşa obţinerea semnăturilor pentru iniţiativa legislativă. Avem nevoie de 100.000 de semnături, din care cel puţin câte 5.000 trebuie să fie din 14 judeţe. Listele cu susţinătorii vor fi verificate de primării, iar în cel mult 6 luni proiectul trebuie depus la Senat, care este cameră decizională în această problemă. Practic, cetăţenii se substituie parlamentarilor, printr-un demers ceva mai complicat decât cel prin care deputaţii şi senatorii propun iniţiative legislative.

- Cum aţi ajuns să iniţiaţi această acţiune?

- Anul trecut în decembrie am fost la Siliştea-Pungeşti, în judeţul Vaslui, unde localnicii se opun exploatării gazelor de şist de către compania americană Chevron. Eram curios ce se întâmplă acolo şi m-am îngrozit: la fiecare casă era cel puţin câte un jandarm, la casa unde stăteam eu erau chiar patru, deşi oamenii doar voiau să-şi apere satul. Atunci mi-am dat seama că această mişcare anti-şist trebuie coagulată în toată ţara şi am început să studiez serios problema. Noi vrem ca bogăţiile ţării să fie exploatate în interesul nostru şi al copiilor noştri, şi nu cu orice risc.

Pentru viitor

- De ce trebuie interzisă fracturarea hidraulică?

- În expunerea de motive a iniţiativei legislative, noi prezentăm diferite calcule pornite de la datele furnizate chiar de companiile petroliere. De exempu, la o fracturare se vor folosi 2.400 metri cubi de apă, iar la un puţ se vor face 8-10 fracturări, ceea ce înseamnă că o singură sondă va folosi 350.000 metri cubi de apă. Sunt cantităţi uriaşe, nemaivorbind de substanţele chimice care vor fi adăugate apei. Fracturarea contaminează apa, solul şi îmbolnăveşte oamenii, distruge industria şi agricultura, căci nimeni nu va cumpăra produse alimentare din zone contaminate, dar şi piaţa imobiliară, deoarece nimeni nu va vrea să se mute într-o zonă cu exploatări.

- Cum veţi strânge cele 100.000 de semnături necesare? Credeţi că românii vă vor susţine?

- În primul rând, ne vom concentra în judeţele în care au fost concesionate perimetre pentru exploatare, şi unde ne propunem să colaborăm cu primăriile. Ne bazăm şi pe asociaţiile pentru protecţia mediului şi pe voluntari, dar şi pe promovarea prin internet. Lucrăm la un site de unde cetăţenii vor putea să-şi descarce liste pentru semnături, să le completeze şi să ni le trimită. Cred că românii ne vor susţine, pentru că îşi vor da seama că nu o facem pentru noi, ci pentru toţi copiii noştri.

- Ce fel de date trebuie să ofere cei care vă susţin şi cum le garantaţi securitatea acestor informaţii?

- Legea prevede că un semnatar trebuie să ne declare judeţul şi localitatea de domiciliu, numele, prenumele, adresa, CNP-ul şi semnătura. Problema este că, în afară de promisiunea noastră că baza de date nu va fi folosită abuziv, nu putem garanta nimănui o altă formă de securitate. Nici mie nu mi se pare firesc ca legea să impună atât de multe elemente.

Baza în specialişti, nu în politicieni

- Cum le veţi răspunde celor care vă vor spune că România nu trebuie să depindă de gazele ruseşti?

- Le voi spune că, decât să ne distrugem ţara cu fracturarea hidraulică, mai bine investim în capacitatea hidroenergetică a râurilor şi în energiile regenerabile. În plus, avem o resursă nemaipomenită de energie nefolosită: biomasa. Stăm pe o grămadă uriaşă de deşeuri, dar nu o folosim în niciun fel.

- Nu ar fi fost mai uşor să convingeţi un parlamentar să promoveze acest proiect de lege?

- Ar fi fost mai uşor, dar mizăm că lumea va avea încredere în noi tocmai pentru că nu suntem amestecaţi cu politicienii. Preferăm să ne bazăm pe specialişti, nu pe oameni politici.

- Aţi accepta exploatarea gazelor de şist printr-o altă metodă?

- Eu aş fi de acord cu exploatarea prin metode fără efecte negative, dar cu condiţia ca explorarea resurselor să se facă de către statul român. Nu putem negocia exploatarea înainte să ştim ce fel de resurse avem şi în ce cantităţi. Practic, am vândut o marfă pe care nici nu o cunoaştem.