Prefectul Claudiu Pop: "Nu mă interesează candidatura la Primăria Oradea"

În 2012, după ce fusese preşedinte al PSD Oradea, devenea cel mai tânăr prefect al judeţului. După 3 ani şi 7 luni, e cel mai longeviv! Dincolo de "rezistenţă", Claudiu Pop s-a remarcat, însă, şi printr-o atitudine mai puţin obişnuită.

Fără a se rupe de partidul care l-a promovat, a avut opinii contrare foştilor colegi asupra proiectelor de dezvoltare a Oradiei şi judeţului, astfel că, în loc să îngreuneze iniţiativele administraţiilor locale, le-a adăugat proiecte cu finanţare de la Guvern. Poate tocmai acest lucru, devenit atu în an electoral, l-a făcut pe liderul PSD Bihor, Ioan Mang, să-l propună candidat la Primăria Oradea.

În interviul acordat BIHOREANULUI, Claudiu Pop dă însă cărţile pe faţă: nu va candida la Primărie şi e convins că politica nu se face pentru a-i bloca pe competitori, ci pentru a lăsa ceva în urmă.

- În 2012 v-a numit prefect premierul Victor Ponta. După spargerea USL v-a menţinut datorită provenienţei din PSD. Acum vă simţiţi reprezentantul Guvernului tehnocrat?

- Nu îmi reneg originile, dar sistemul administraţiei se îndreaptă spre profesionalizarea funcţiei de prefect, una din cele mai complexe, "regina administraţiei publice". Personal, am încercat şi cred că am reuşit să fiu imparţial, să tratez legal şi egal toate administraţiile locale. Puteam proceda în cheie conflictuală, dar am considerat că niciun conflict nu duce la nimic util. Exemplific: când juriştii Prefecturii au constatat că unele acte ale administraţiilor locale erau susceptibile de nelegalitate, deşi legea îmi permitea, nu le-am atacat în instanţă imediat, ci am solicitat revizuirea lor. În majoritatea cazurilor, cam 70%, primarii şi consiliile au înţeles şi le-au revizuit.

Inclusiv instituţiilor de control le-am cerut ca întâi să informeze şi să îndrume agenţii economici, iar sancţiunile să le aplice celor care nu vor să se conformeze legii. Am avut directori care s-au lăudat că sunt pe locul I în ţară la amenzi, dar nu acesta e rolul nostru, ci să avem cât mai puţine încălcări ale legii. Abia atunci putem spune că ne-am făcut treaba.

- Premierul Dacian Cioloş a schimbat mai mulţi prefecţi invocând fie incompetenţa, fie partizanatul lor politic. Vă aşteptaţi să fiţi revocat înaintea alegerilor locale?

- În momentul numirii am fost conştient că pot fi revocat oricând. Nu pot spune că atunci când a fost schimbat predecesorul meu a fost corect, iar când sunt schimbat eu ar fi incorect. În schimb, cred că ar fi în folosul administraţiei să stabilim o dată pentru totdeauna funcţiile publice şi pe cele politice, cine pleacă odată cu Guvernul, pe ce funcţii poate face Guvernul numiri. Altfel, putem avea situaţii când un prefect sau un director acţionează nelegal pentru a nu fi schimbat. Sau invers, refuză să acţioneze, tot pentru a nu fi schimbat. E nevoie de mai multă stabilitate.

Vreau să las ceva în urmă

- Deşi le-aţi mai "întors" decizii, nu aţi pus piedici administraţiei Oradiei şi Bihorului, controlate de PNL...

- Nu-mi convine nici mie că am rămas fără apă caldă şi căldură din cauza lucrărilor la reţele, dar oraşul se dezvoltă şi incovenientele sunt trecătoare. Când podul din centru a intrat în reparaţii, reacţia mea a fost să grăbesc redeschiderea Podului Densusianu, pentru a decongestiona traficul cât puteam. Eu cred că pe orădeni îi interesează ca lucrurile să se facă, nu cine le face, Primăria sau Guvernul. Convingerea mea e că prefectul, primarul, preşedintele Consiliului Judeţean trebuie să-şi dea mâna pentru dezvoltare. Dacă primarul a avut nevoie de ceva de la Guvern şi m-a solicitat, m-am dus să obţin sprijin. Aşa a transferat Ministerul Apărării 60 de hectare către municipiu şi judeţ, aşa s-a obţinut teren pentru parcul din Oncea... Nu pentru primar ori pentru preşedintele CJ, ci pentru Oradea şi pentru Bihor trebuie sprijinite eforturile de dezvoltare.

Asta nu înseamnă că dacă administraţia locală ia o decizie care nu respectă termenii legali nu reacţionez. Au fost şi situaţii când am ajuns la procese, de pildă pentru anularea Hotărârii privind deratizarea. Am demonstrat că Poliţia Locală nu putea face parteneriat cu o societate comercială pentru a o ajuta la contracte, iar instanţa ne-a dat dreptate. Dar nu consider că am câştigat împotriva cuiva, ci că a câştigat interesul orădeanului. Când îmi voi termina mandatul, vreau să merg pe stradă şi orădenii să spună "omul ăsta a făcut ceva". Nu vreau să fiu cunoscut ca prefectul care s-a opus la aia sau la aialaltă, pentru că şi eu sunt orădean, şi aici vreau să trăiesc.

- Şeful PSD Bihor v-a pomenit primul între cei 7 posibili candidaţi la Primăria Oradea, cu "regretul" că aveţi ezitări. V-a cerut acordul? Aţi discutat cu foştii colegi?

- Anul trecut, în preajma referendumului pentru unirea Oradea-Sînmartin, am spus că vreau să-mi finalizez mandatul şi o să vedem apoi ce va fi. Când am constatat că eu cred în acel proiect, iar alţii gândesc altfel, am spus că în aceste condiţii nu mă interesează candidatura la Primărie. Dacă după ce voi finaliza mandatul oamenii vor spune că am lăsat ceva în urmă, poate voi continua în administraţie. Eu îmi doresc, o spun sincer, îmi place ce fac. Dacă nu se va putea, vom vedea ce va fi.

- În toamnă, când se credea că la Primărie va candida Mircea Mălan, se spunea totuşi că voiaţi să intraţi în competiţie cu acesta...

- Cred că am răspuns: în acest moment nu se pune problema candidaturii. Nu vreau să dezvolt, şi aşa au fost prea multe situaţii în care mi-a fost pomenit numele.

Trebuie să fii orb să nu vezi lucrurile care se mişcă

- Dacă aţi candida, ce aţi face diferit faţă de actuala administraţie?

- Nu pot să intru în acest joc, pentru că orice aş spune ar putea să-mi fie reproşat de cei care vor candida. Ceea ce pot spune, în schimb, e că sunt lucruri pe care ca orădean mi le doresc. Sunt lucruri care se mişcă şi trebuie să fii orb sau rău intenţionat să nu le vezi. Ah, că din păcate nu se mişcă aşa repede cum vrem şi în toate direcţiile, e altceva. Dar te şi loveşti zi de zi de situaţii în care lucrurile nu depind doar de tine, depind şi de proiectanţi, de constructori... Am constatat-o şi eu la DN 76, la pasarela din zona Metro, alţii la Piaţa Unirii... E uşor să comentezi de ce au apărut nişte gropi, crăpături, întârzieri, dar niciodată lucrurile nu depind de un singur om. Pe de altă parte, tocmai de aceea există garanţie, să se remedieze problemele.

- În cazul repetării referendumului vă mai menţineţi susţinerea pentru unirea între Oradea şi Sînmartin? Dar dacă ar viza şi unificarea cu Oşorhei?

- Ca prefect nu aş vrea să mă antepronunţ pe o temă care încă nu a fost pusă în discuţia Consiliului Local. Dar ca orădean vă pot spune că dacă nu apar lucruri care să mă facă să mă răzgândesc, voi vota pentru unificare. Eu cred că unirea ar fi un beneficiu pentru toţi, din Oradea şi Sînmartin. În ce priveşte chestiunea cu Oşorheiul, cred că Oradea are capacitatea să susţină într-un ciclu electoral un singur proiect de acest fel. Discuţia poate fi foarte lungă şi ar duce în multe alte aspecte, de pildă la marea fărâmiţare administrativă din România. Bihorul are 100 de unităţi administrativ-teritoriale, vreo 25 sub 5.000 de locuitori, care nu se susţin singure. Dacă ar fi mai mari, s-ar elimina din birocraţie, iar fondurile pe care le-ar atrage pentru dezvoltare ar fi mai mari şi efectele mai rapide.

Au fost directori cărora le-am cerut revocarea

- În pofida vârstei, sunteţi un prefect autoritar. Cu toate acestea, nu vi s-a putut reproşa că aţi fi tiranizat primari ori directori, că le-aţi fi căutat nod în papură pentru a le "arăta calea" către PSD. Ce v-a oprit?

- E o vorbă: dă-i unui om o funcţie şi vei vedea ce caracter are. Eu consider că puterea nu m-a deformat. Mi se pot face reproşuri, dar nu că n-aş fi corect.

- V-aţi implicat în câteva proiecte precum reabilitarea DN 76 Oradea-Beiuş, a Podului Densusianu, construirea pasarelelor peste centură, care nu erau în fişa postului.

- Dacă apare o problemă nu pot să mă fac că n-o văd. Inclusiv în problema lacului cu nuferi din Băile 1 Mai puteam sta deoparte, dar nu e felul meu. Am blindat toate forajele ilegale. Sigur, până la rezolvarea problemei mai e, ştiţi că specialiştii fac studii care vor dura, dar am acţionat aşa încât peste câţiva ani să nu rămână fără obiectul studiilor.

- Sunteţi primul prefect care a admis presa la reuniunile Colegiului Prefectural. Ce a determinat această deschidere care putea fi cu două tăişuri, presa remarcând şi ce slab pregătiţi sunt unii şefi de instituţii deconcentrate?

- Am deschis Colegiul Prefectural din dorinţa de transparenţă, iar trimestrial şedinţele le-am făcut în judeţ, ca să duc administraţia cât mai aproape de cetăţean, să arăt şi cu ce se ocupă Prefectura, pentru că unii cred că prefectul e şeful primarilor, şi să responsabilizez directorii. Am oferit cetăţenilor posibilitatea de a li se adresa direct şi de a primi răspunsuri fie pe loc, fie în scris în câteva zile, la probleme care pentru ei sunt importante. În această perioadă, însă, vom sista reuniunile în judeţ, pentru a nu fi interpretate electoral.

- Apropo de directori slabi, cât vom mai plăti preţul politizării excesive? Dacă depindea de dvs, pe câţi i-aţi fi schimbat?

- Nu dau nume, dar au fost directori a căror revocare am cerut-o. Nu vă ascund că dacă în unele cazuri au fost schimbaţi, în alte cazuri sunt încă pe funcţii. Faptul că pe fundalul politizării directorii se ascund în spatele unor concursuri nu e OK. Din punctul meu de vedere ar trebui să se stabilească fie că directorii sunt numiţi politic şi, deci, pot fi revocaţi oricând, fie că sunt profesionişti numiţi prin concurs, şi atunci să nu mai fie schimbaţi. Până se va lua o decizie, eu nu pot decât să repet: prefectul aplică legea, nu face legea.

Forţa funcţiei

- Aveţi regrete, aţi lua acum alte decizii în locul celor pe care le-aţi luat?

- Nu. Totdeauna am aplicat legea în litera şi în spiritul ei. Un regret a fost, însă, că pentru a impune legea a trebuit să utilizez şi forţa funcţiei. Acum trei ani am fost făcut în toate felurile pentru că am cerut revizuirea unei Hotărâri a Consiliului din Sînmartin ce interzicea prospecţiunile geologice în comună, în condiţiile în care Constituţia spune că resursele sunt ale ţării, şi nu un consiliu decide asupra lor, ci Guvernul. Atunci mi-am pus problema să îmi dau demisia, dar oricine mi-ar fi urmat trebuia să aplice legea. În final, Prefectura a câştigat procesul. Eu înţelegeam dorinţa oamenilor de a nu le fi afectat mediul, dar nu era vorba nici să se facă prospecţiuni în Sînmartin, nici să se caute gaze de şist. Pentru mine n-a fost o experienţă plăcută.

- Care consideraţi că vă sunt reuşitele?

- O parte le-am amintit, o parte nu se văd, pentru că nu e specificul Prefecturii să deruleze proiecte, dar satisfacţia mea este că la unele din proiectele administraţiilor locale am contribuit şi eu. Apoi, la fel de important, Prefectura a menţinut un climat social pozitiv şi serviciile publice au funcţionat cu îmbunătăţirile posibile în condiţiile date.

Alegeri cu schimbări

- Au început pregătirile pentru organizarea alegerilor locale? Ce va fi nou în desfăşurarea lor?

- Suntem prima Prefectură care deja a anunţat licitaţia pentru buletinele de vot. La aceste alegeri vor fi câteva noutăţi, în primul rând că preşedinţii secţiilor de votare nu vor fi numiţi de prefecţi, ci de Autoritatea Electorală Permanentă. Până acum cheltuielile erau plătite de administraţiile locale, acum vor fi achitate de Guvern prin prefecturi. Dar cea mai importantă noutate are ca scop evitarea votului multiplu: cărţile de identitate ale alegătorilor vor fi scanate, astfel că votul multiplu ar fi descoperit pe loc. De altfel, în perioada următoare vom avea instructaje şi informări publice pe această temă.

- Ce opţiuni aveţi dacă nu candidaţi la Primărie? Vă gândiţi la Parlament?

- Mă gândesc să-mi duc mandatul la capăt. Când nu voi mai avea această responsabilitate voi lua o decizie.

- Şeful PSD Bihor are o vârstă, dvs alta, ambele îndreptăţesc observatorii să se întrebe când vă gândiţi să vă asumaţi conducerea organizaţiei...

- Nu răspund la asemenea întrebări atât timp cât sunt prefect. Fiecare partid are un lider, eu am încercat să am o conduită egală cu toţi, fără privilegii şi fără discriminări.