Primarii acuză Guvernul că le ia banii de investiţii. Bolojan: Oradea a pierdut anul trecut 5 milioane euro

Primarii marilor oraşe acuză Ministerul de Finanţe şi Guvernul că vor să aloce către primării doar 45-50% din impozitul pe venit, faţă de 60% cât ar fi necesar după scăderea impozitului pe venit de la 16 la 10% în 2018, pentru reechilibrarea bugetelor.

Informaţiile, scrie Hotnews, au fost obţinute de edili "pe surse", fiindcă Guvernul nu a avut nicio consultare cu ei, aşa cum prevede legea, iar proiectul de buget nu a fost încă publicat, deşi Executivul a anunţat că va fi aprobat în această săptămână.

Primarii spun că în această manieră li se ia, practic, 1 miliard de euro, iar bugetele de investiţii din oraşe vor fi diminuate cu până la 30%, ceea ce se va reflecta în facilităţile de care beneficiază cetăţenii: drumuri, spitale, parcări, parcuri, poluare. În schimb, către consiliile judeţene s-ar duce până la 35% din impozitul pe venit, faţă de 18% anul trecut, ceea ce va duce la sporirea puterii baronilor locali şi la politizarea şi mai evidentă a alocărilor bugetare.

După ce primarii au cerut public o discuţie pe buget cu reprezentanţii Guvernului, ministrul Finanţelor, Orlando Teodorovici, a anunţat că se va întâlni cu edilii în cursul zilei de marţi. Teodorovici nu a negat informaţiile date publicităţii de primari.

"Şefii CJ controlează primarii, ca în 2014"

Preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România, Robert Negoită, edilul Sectorului 3, a declarat că primarii vor ce li s-a luat prin scăderea impozitului pe venit de la 16 la 10% şi cer Guvernului să respecte legea, adică să discute bugetul cu asociaţiile de profil.

"Legea prevede obligativitatea consultării structurilor asociative, ceea ce nu s-a întâmplat, iar noi insistăm de mai bine de o lună de zile să ne întâlnim şi să discutăm pe acest subiect. Astăzi, în sfârşit, am reuşit. Să sperăm că va fi de bun augur şi că lucrurile vor intra în normalitate. (...) Noi cerem să ni se dea banii care ne-au fost luaţi anul trecut. Anul trecut, Guvernul ne-a luat 30% din buget, din cotele din impozitul pe venit. Dacă ne dădeau un 66% anul acesta, reintram în normal, reparau nedreptatea de anul trecut", a declarat Negoiţă.

Gheorghe Falcă, primarul oraşului Arad, a declarat că în 2018 oraşul său a pierdut 16 milioane euro din cauza scăderii impozitului pe venit, iar o remediere a situaţiei ar însemna o alocare de cel puţin 60% din impozitul pe venit către primării. "Acum pe surse am aflat că vor să ne dea între 45 şi 50%, dar la preşedintele de Consiliu Judeţean va merge pentru echilibare între 30 şi 35%. Asta înseamnă că 3.200 de localităţi vor rămâne pe plan local cu 45-50% din ce plătesc cetăţenii, iar 40 de oameni să împartă în toată România valoarea adunată de 30-35% cum vor ei. Ei nu muncesc, dar împart, devin baroni locali, controlează primarii cum au făcut în 2014", a spus Falcă.

Primăriile pierd 1 miliard de euro

Ilie Bolojan, primarul Oradiei, a explicat că primăriile din toată ţara pierd cam 1 miliard de euro şi a spus că oraşul pe care îl conduce a pierdut anul trecut 5 milioane euro.

"Din cauza reducerii cu 40% a impozitului pe venitul global, efectul este următorul - diminuarea cu 40% a bugetelor care se împărţeau cu autorităţile locale în mod automat şi mutarea acestor bani la Guvern. Cred că acest deficit este undeva la un miliard de euro pe ţară. (...) Acum, într-o perioadă de prosperitate economică, vor să ne taie acest venit cu 40%. Este o fractură logică. Ce vor să facă? Zic că dau tot impozitul pe venit la autorităţile locale, dar ca să conserve veniturile la Consiliile judeţene, lor le protejează suma, şi toată această sumă de 1 miliard de euro o iau de la autorităţile locale, de la primării. Ca să nu avem această pierdere, să ni se conserve veniturile din 2017, noi trebuie să primim 66% din impozitul pe venit, am negociat un 60%, dar vor să ne dea 45-50%. Ce este sub 60% este catastrofal".

Bolojan a vorbit despre efectele asupra Oradiei. "În 2017 am avut un impozit pe venit de 39 milioane de euro. Conform evoluţiei oraşului, impozitul pe venit creştea în fiecare an cu cifre între 12 şi 15% prin creşterea numărului de locuri de muncă şi a salariilor. Noi în 2018 trebuia să avem cam 45 milioane de euro din acest impozit. Am avut 31 milioane euro. Dar în 2018 au mai funcţionat nişte compensaţii, deci am avut pierderi nete de doar 5 milioane de euro. Dar altele au avut pierderi de 30 milioane de euro", a explicat Bolojan.

"O agresivitate fără precedent"

Bolojan a mai afirmat că, pe lângă scăderea veniturilor, din cauza scăderii impozitului pe venit, au crescut şi cheltuielile pe care le au primăriile din cauza altor măsuri guvernamentale.

"În primul rând, au crescut cheltuielile de personal prin creşterea salariului minim, plus aplicarea normei de hrană. Cheltuielile de personal reprezintă într-un municipiu între 10% şi 25% din veniturile totale. Apoi au crescut cheltuielile cu energia electrică între 25 şi 30%. De exmplu, bugetul total al municipiului Oradea pentru energie electrică este de 5 milioane de euro/an. O creştere de 30% înseamnă un milion jumătate de euro. În plus, această Ordonanţă 114, catastrofală, cu suprataxarea în energie şi telecomunicaţii, a însemnat şi cheltuieli în plus pentru noi, pentru că s-au acordat facilităţi la constructori. Totul bine şi frumos, problema este că ei nu mai plătesc impozitul pe venit, până la acel salariu minim, deci avem mai puţine venituri la veniturile locale. Pe de altă parte, li s-a permis să indexeze toate contractele aflate în execuţie cu noile preţuri ale cheltuielilor de personal, ceea ce înseamnă că toate contractele de construcţii ale unei primării se indexează cu 25-35%. Este o agresivitate fără precedent, eu sunt primar de 10 ani, am lucrat cu toate guvernele, fiecare avea bune şi rele, dar ceea ce se întâmplă acum este total anormal", a declarat Bolojan.

Tăierea alocaţiilor din impozitul pe venituri către primăriile marilor oraşe a fost criticată şi de primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, care a spus că dacă Guvernul tot ia banii localităţilor, să preia şi o parte din responsabilităţile acestora.