Strategie copy-paste: Strategia de dezvoltare a Oradiei este o copie nereuşită a documentului din 2009

Strategia de dezvoltare a unui oraş are o importanţă vitală. Aşa cum orădeanul de rând îşi pregăteşte din timp înlocuirea maşinii ori schimbarea locuinţei, localităţile îşi programează obiectivele pentru a-şi asigura dezvoltarea. La fel ca în familie, procesul începe cu o analiză a situaţiei existente, alegerea ţintei de atins şi stabilirea priorităţilor.

Doar la Oradea e pe dos! Strategia de dezvoltare pentru perioada 2014-2020 este scrisă doar pentru a justifica obiectivele de infrastructură stabilite de primarul Ilie Bolojan. Şi la betoane se şi limitează...

Proiecte vechi şi noi

Gros de circa o sută de pagini, proiectul Strategiei de dezvoltare a municipiului Oradea pentru perioada 2014-20120 a fost schiţat la sfârşitul anului trecut sub coordonarea noului şef al Zonei Metropolitane Oradea, Adrian Foghiş (foto). Documentul, redus la o listă de 44 de obiective în valoare totală de 200 milioane euro, a fost prezentat în decembrie de primarul Ilie Bolojan, care susţine, nu fără argumente, că "sunt proiecte importante pentru oraş, capabile să genereze dezvoltare".

Printre priorităţile fixate se numără proiecte mai vechi, de la construirea drumului ocolitor dintre Calea Sântandreiului şi Şoseaua Borşului ori transformarea platoului din centrul civic în piaţă publică prin desfiinţarea turbogiraţiei şi devierea traficului auto în subteran, până la ecologizarea haldei de şlam a CET II şi modernizarea iluminatului public cu becuri economice tip LED. Puţinele obiective noi implică prelungirea drumului expres dincolo de Podul Theodor Neş prin strada Bihorului până lângă Real II din cartierul Episcopia, construirea unui drum nou care să lege zonele Metro şi Selgros de Băile Felix şi transformarea Ştrandului Ioşia în bază de tratament.

O strategie fier-beton...

Oricât şi-ar dori ZMO, încropirea unei liste de investiţii nu ţine însă loc de strategie. "Toate obiectivele sunt de infrastructură, fără să existe unul sau mai multe obiective strategice generale în jurul cărora să fie întreprinse aceste lucrări", zice consilierul local Ritli Laszlo Csongor (foto).

Reprezentanţii UDMR spun că loc să valorifice atuurile şi să rezolve problemele oraşului, documentul trece cu vederea potenţialul de dezvoltare al Universităţii, ignoră problemele sociale şi omite capacitatea unor domenii precum cultura sau sportul de a aduce profit oraşului. Consilierul Eric Huszar a remarcat că nici măcar potenţialul bazinului olimpic de a găzdui concursuri internaţionale, cu sute de participanţi, nu este fructificat.

Deşi municipalitatea urmăreşte să întărească, prin investiţii, caracterul de oraş turistic, cu potenţial termal şi cu valenţe arhitecturale, strategia e lipsită total de proiecte care să dea "viaţă" investiţiilor în Centrul Istoric, Piaţa Unirii, Dealul Ciuperca, Aquapark, doar în dreptul Cetăţii fiind trecut, la modul vag, "organizarea de evenimente".

Până şi obiectivele alese par nominalizate la întâmplare. Primăria nu a estimat costurile lucrărilor, nu a stabilit priorităţi, termene de respectat şi obiective cuantificabile. "La turism, de exemplu, corect ar fi ca Primăria să îşi stabilească drept obiectiv creşterea, de pildă, cu 100.000 a numărului de turişti până în 2020. E ceva concret, care se poate măsura", spune asistentul universitar Adrian Lenghel.

Planurile trecutului

Ce nu ştiu orădenii e că municipalitatea nu are de unde să scoată cifre clare şi nici cum stabili ţinte cuantificabile. Adevărul e că strategia a fost făcută din pix, doar pentru a trece investiţiile dorite de primarul Ilie Bolojan într-un document care să poată fi prezentat potenţialilor finanţatori. Deşi utile, proiectele, majoritatea de milioane de euro, nu sunt argumentate. Şi nici nu e de mirare, din moment ce strategia pentru următorii cinci ani, care ar trebui să se bazeze pe realităţile de astăzi, este doar o copie proastă a celei de acum cinci ani, concepută de ZMO pe baza realităţilor de atunci. Deci total defazată!

Angajaţii ZMO au copiat culorile, fonturile şi imaginile din vechea strategie şi au preluat aproape nemodificate tabelele, graficele şi analizele pentru fiecare domeniu. Aşa se face că documentul invocă date legate de fondul funciar din 2009, în condiţiile în care Oradea are din 2013 un Plan Urbanistic General nou, şi enumeră 18 facultăţi ale Universităţii deşi specializările Ştiinţe Politice, Muzică şi Sport sunt simple departamente încă din 2011. La fel, documentul laudă activitatea Casei de Cultură a Municipiului, desfiinţată în 2013, şi la capitolul Turism foloseşte statistici din 2010.

Calitate după preţ

Ferească-l Dumnezeu pe investitorul care şi-ar face un plan de afaceri pe baza strategiei! Analiza domeniului economic, copiată după cea din 2009, vorbeşte despre 11.439 firme, ca şi cum criza care a închis sute de companii nici nu ar fi existat, şi menţionează un singur Parc Industrial, cel din Şoseaua Borşului, deşi oraşul a scos la licitaţie încă din 2012 primele amplasamente din cel de-al doilea, din strada Ogorului.

Poticniţi la nivelul anului 2010, angajaţii ZMO menţionează 1.783 autorizaţii de construcţie eliberate anual în Oradea, număr ce ar însemna o scădere a numărului de construcţii, deşi dacă ar fi consultat chiar site-ul Primăriei puteau descoperi date actualizate la nivelul lunii trecute, conform cărora, dimpotrivă, trendul este ascendent, ajungându-se la 2.535 de noi autorizaţii de construcţii pe an.

De altfel, orice orădean realizează că documentul este supt din deget: în oraş nu mai există magazinul Obi, a rămas un singur hypermarket Real, nu două, şi funcţionează trei magazine Kaufland, nu unul. Practic, toate datele importante, de la cele legate de populaţia activă la cele privind nivelul salariilor şi rata şomajului, sunt în urmă cu măcar trei ani faţă de realităţile momentului, deci total inutile.

Adevărul e însă că strategia are, totuşi, o calitate. După experienţa din 2009, când oraşul a plătit din fonduri europene 653.000 lei pentru vechiul proiect de dezvoltare, de data asta primarul Ilie Bolojan le-a cerut subalternilor un document pentru care oraşul să nu plătească nici un leu. Dar atâta şi valorează...

Teoretic, strategia ar trebui să indice direcţia de dezvoltare a oraşului şi regiunii din care face parte şi să stabilească oportunităţi în funcţie de realităţi. Documentul ZMO este conceput însă pe dos. Din dorinţa de a cuprinde cât mai multe din proiectele promovate de-a lungul timpului de primarul Ilie Bolojan, angajaţii ZMO au trecut pe listă toate propunerile edilului.

Strategia Oradiei vorbeşte despre construirea unui aquapark în Sânmartin deşi deocamdată municipalitatea nu are nicio putere în comuna vecină, şi promovează dezvoltarea Aeroportului deşi acesta aparţine exclusiv Consiliului Judeţean. În plus, reciclând propuneri mai vechi, documentul menţionează necesitatea unei săli de expoziţii, deşi deja există una la parterul noului centru de afaceri Trade Center, şi a unui centru wellnes, cu toate că trei hoteluri orădene, DubleTree&Hilton, Nevis şi Ramada, oferă azi asemenea servicii.

La cealaltă extremă, a ideilor fără susţinător, documentul menţionează în treacăt oportunitatea înfiinţării unei baze turistice pentru hipism, vânătoare, pescuit şi sporturi extreme, pentru dezvoltarea infrastructurii de agrement, ori înfiinţarea unui centru de terapie anti-aging pentru valorificarea potenţialului balnear al oraşului.