URMĂREȘTE-NE PE
DUMINICĂ, 13 OCTOMBRIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Minerii au protestat la Oradea, pe motiv că pensiile lor au fost reduse drastic odată cu noua lege, care pune pe prim plan criteriul contributivității. Ei au mai puțini ani lucrați, pentru că aveau grupa de muncă zero și ieșeau mult mai devreme la pensie. Așa se face că, după noul algoritm, ortacii pierd bani mulți la pensie...
Zic şi eu
Adrian Cris
Cam așa se jură un personaj dintre cele care, la ordinul încă președintelui Iohannis, au făcut posibilă coaliția PSD-PNL. Nu se numește Gâgă, ci Rareș Bogdan. „Guvernăm împreună, dar nu participăm la treburile coaliției, nu mai există colaborare între noi și PSD”, zicea acesta joia trecută.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Cu cine vă gândiți să votați pentru funcția de președinte al României dintre numeroșii candidați?











De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În sistemul de drept românesc, așa cum arătam săptămâna trecută, accesul la justiție, cu unele excepții, nu este gratuit. Pentru a ajunge să îți expui pretențiile în fața unui judecător, în prealabil trebuie să bagi, mai mult sau mai puțin, mâna în buzunar.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Exercițiile fizice fac parte din tratamentul diabetului zaharat de tip 2. Activitatea fizică nu înseamnă neapărat sport sau exerciții fizice susținute. Efectele benefice ale activității fizice regulate sunt recunoscute ca efecte sigure asupra sănătății precum și a moralului. Activitatea fizică diminuează insulino-rezistența, determinând o scădere a glicemiei. Pe termen lung reprezintă un real ajutor pentru menținerea greutății sau a pierderii de greutate în cazul obezității, ceea ce se reflectă în diminuarea riscului de complicații cardiovasculare și de hipertensiune arterială, menținerea în formă a articulațiilor și a musculaturii și nu în ultimul rând ameliorarea calității somnului.
16 Februarie 2023, 10:16

Rușine și lacrimi: Povestea Sîrmancăi, bihoreanca care a supraviețuit lagărului de la Cighid, expusă într-o stație de metrou din București (FOTO)

Rușine și lacrimi: Povestea Sîrmancăi, bihoreanca care a supraviețuit lagărului de la Cighid, expusă într-o stație de metrou din București (FOTO) Sîrmanca alături de Guido Fluri, elvețianul care a inițiat mișcarea „Justice Initiative”
Rușine și lacrimi: Povestea Sîrmancăi, bihoreanca care a supraviețuit lagărului de la Cighid, expusă într-o stație de metrou din București (FOTO) sursa foto: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu
Rușine și lacrimi: Povestea Sîrmancăi, bihoreanca care a supraviețuit lagărului de la Cighid, expusă într-o stație de metrou din București (FOTO) sursa foto: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

O expoziție care face înconjurul Europei le dă românilor ocazia să afle mărturii dramatice făcute de 60 de europeni, victime ale unor abuzuri suferite în copilărie.

„SHAME – European Stories” (Rușine – Povești europene) este organizată de Justice Initiative (Inițiativa pentru Dreptate), un grup de ONG-uri care militează pentru o directivă europeană care să le asigure compensații copiilor care au suferit abuzuri, sub ochii nepăsători ai statelor în care s-au născut.

Printre cele 60 de portrete expuse în stația de metrou de la Piața Unirii (ieșirea spre Bulevardul Dimitrie Cantemir) se numără și cel al Sîrmancăi Beladi, femeia din Bihor care a supraviețuit lagărului de la Cighid.

Când și-a văzut portretul expus în cea mai aglomerată stație de metrou din București, Sîrmanca a izbucnit în lacrimi. „Poate acum toți oamenii care vor trece pe-aici vor râde de mine”, a mărturisit ea. În schimb, așa cum spune și titlul expoziției, alții ar trebui să fie rușinați...

Povești europene

Aflată sub patronajul Consiliului Europei, expoziția „SHAME - European Stories” a fost inaugurată miercuri, în prezența a zeci de persoane, inclusiv a lui Guido Fluri, elvețianul care a fondat Justice Initiative și care militează pentru o directivă europeană în favoarea victimelor din orfelinate. Au mai participat oficiali din București, demnitari, reprezentanți ai unor ambasade, persoane cu funcții de conducere în instituții sau ONG-uri.

La vernisaj a mers și Sîrmanca Beladi (cu numele de dinainte de căsătorie Fekete), o bihoreancă acum în vârstă de 37 de ani. Ea s-a numărat printre supraviețuitorii găsiți la căminul Cighid în 1990, când în urma unui reportaj făcut de televiziunea Der Spiegel, o lume întreagă a aflat că locul unde trebuiau să fie îngrijiți copiii nedoriți era, de fapt, un lagăr în care erau trimiși să moară, așa că erau ținuți în frig, întuneric, acoperiți de propriile fecale, flămânzi și bolnavi.

BIHOREANUL a relatat povestea Sîrmancăi anul trecut, când femeia care își crește singură cei doi copii – de altfel, fiind singura din rândul supraviețuitorilor de la Cighid care a devenit părinte – era în prag să fie evacuată, din cauza datoriilor acumulate, iar acum a însoțit-o la vernisarea acestei expoziții.

4 din 60

Pe unul dintre holurile lungi ale stației de metrou din Piața Unirii, București, în zgomot de garnituri care frânează, 60 de europeni privesc spre trecători. Portretele lor, redate pe fundal negru și în tablouri de mari dimensiuni, sunt dovada că nicăieri în Europa copiii nu au fost în siguranță.

Cele 60 de persoane sunt din mai multe țări și au în comun suferința. Toți au fost victimele unor abuzuri în copilărie, petrecute în orfelinate ori în familiile care trebuiau să le ofere grijă și afecțiune: Susanne este o austriacă în vârstă de 59 de ani care a fost abuzată sexual, fizic și psihologic într-un centru de plasament în care a ajuns pe când avea 7 ani; Alessandro, 24 de ani, Italia, a fost abuzat sexual pe când era un băiețel în oratoriu; Monique, 56 de ani, Olanda, a fost victima unei adopții forțate, deși tatăl ei n-a vrut să o abandoneze...

Printre cei 60 se numără și patru români, toți abuzați în centre de plasament sau orfelinate. Pe lângă Sîrmanca, se mai regăsesc Andreea (21 ani), Vasile (41 ani) și Cosmin (22 ani).

Victimă rușinată

Ajunsă la expoziția de la metrou cu întârziere, după ce cursa Tarom Oradea-București a pornit cu aproape două ore mai târziu decât ora programată, pentru Sîrmanca momentul în care și-a văzut portretul expus a fost unul copleșitor.

„Vânată” de jurnaliștii bucureșteni, care au înconjurat-o cu camere de filmat și aparate de fotografiat în timp ce se privea pe ea, bihoreanca a izbucnit în hohote de plâns. „Mă uit la poză și văd o femeie puternică, dar este și greu să mă privesc așa”, a declarat ea BIHOREANULUI, mărturisind că își amintește subit întunericul, foamea și strigătele de la Cighid.

Chiar dacă conștientizează că a fost o victimă a unor angajați care trebuiau să îngrijească copiii, când de fapt îi condamnau la moarte, Sîrmanca se întreabă dacă cei care îi vor privi fotografia în București o vor înțelege sau, măcar, vor încerca. „Mă gândesc că poate oamenii care vor trece pe-aici vor râde de mine, nu vor ști de ce e poza mea aici”, a spus femeia.


(sursa foto: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu)

Ca doi prieteni vechi

Sîrmanca a depășit momentul îmbrățișată de Guido Fluri, elvețianul care a fondat Justice Initiative și care, după ce el însuși a fost victima unor abuzuri în copilărie, acum vrea ca țările europene să recunoască traumele provocate unor copii, să le ceară scuze și să le ofere o compensație, fie că este bănească, fie că le asigură tratamente care să-i ajute să ducă o viață normală.

Sîrmanca și Guido s-au cunoscut anul trecut, când bihoreanca a fost invitată să depună o mărturie privind experiența ei la Strasbourg, în fața Consiliului Europei, iar revederea între cei doi, la București, a fost emoționantă.

S-au îmbrățișat lung, ca doi prieteni vechi, iar Sîrmanca i-a arătat „amuleta” ei: o castană pe care elvețianul i-a dat-o, la Strasbourg, și pe care bihoreanca o păstrează ca pe un cadou de preț. Fluri a fost impresionat că Sîrmanca a păstrat banalul fruct care, pentru ea, este dovada că o femeie săracă din România are ceva în comun cu un bărbat bogat din Elveția...

„Să răspundem răului cu bine”

„Zeci de mii de victime ale abuzurilor din toată Europa trăiesc printre noi. Până în prezent, aceste victime suferă din cauza abuzurilor care s-au întâmplat în trecut. În majoritatea țărilor, nu a avut loc o confruntare serioasă cu abuzul. România nu este o excepție. România are șansa de a acționa proactiv. România poate deveni un model de abordare a istoriei și de a aduce dreptate victimelor”, a spus Guido Fluri, în discursul lui din cadrul vernisajului.

Drama victimelor din România este cu atât mai mare cu cât suferința lor nu a contat nici în fața legii. Pentru dreptatea copiilor de la Cighid, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICMER) a făcut o plângere penală încă din 2017, dar supraviețuitori precum Sîrmanca Beladi nici măcar nu au fost audiați încă.

„Acum, la aproape 33 de ani de la Revoluția Română și de la momentul în care supraviețuitorii Căminelor-spital au fost eliberați din tenebroasele ziduri ale morții, avem datoria morală, chiar și tardiv, să le recunoaștem statutul de victimă a regimului comunist și să le oferim sprijin în vindecarea traumelor trăite. Să răspundem răului cu bine, să facem poveștile lor cunoscute, să ne unim eforturile pentru repararea trecutului injust”, a spus, în cadrul vernisajului, Daniel Șandru, președintele IICMER.

Până când?

Un discurs emoționant a avut Vișinel Bălan, vicepreședintele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, care a mărturisit publicului că este la rândul său un supraviețuitor al sistemului public, petrecând 26 de ani în orfelinate și case de copii.

„Cred că e important să ne asumăm cu demnitate că poveștile noastre nu sunt povești despre victime, suntem niște supraviețuitori. (...) Aseară, în timp ce eram într-o discuție cu colegi supraviețuitori de-ai mei, am primit un telefon în care mi s-a spus că un alt coleg s-a sinucis, un copil de 16 ani. Tot cu măsură de protecție (n.r. într-o instituție publică). Am sentimentul că nu reușim să tratăm cu reală responsabilitate suferința pe care colegii mei o au astăzi, care sunt în măsuri de protecție, cu atât mai mult trauma care există în sufletele fiecăruia dintre noi, cei care am trecut prin experiența caselor de copii, orfelinate, leagăne”, a declarat Bălan, insistând că atrocitățile trebuie condamnate, dar mai ales oprite, pentru că se petrec și azi în centrele de plasament din România.

Petiție online

La finalul vernisajului, invitații și-a asumat, simbolic, că vor duce mai departe poveștile supraviețuitorilor, semnând sub exponate. Sub portretul Sîrmancăi, unul dintre semnatari a fost ambasadorul Germaniei, Peer Gebauer, care i-a și spus bihorencei, în limba română, că o admiră și o încurajează.

Cei care vor să militeze pentru prevenirea abuzurilor asupra copiilor pot semna o petiție online disponibilă aici: http://justice-initiative.eu/ro/petition.

Expoziția itinerantă „SHAME - European Stories” a debutat anul trecut, în cadrul Bienalei de la Veneția, și a fost expusă în octombrie 2022 în clădirea Consiliului Europei din Strasbourg.

În București, expoziția va fi activă timp de o lună, în perioada 15 februarie - 15 martie.

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!
Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
Desigur...
Cei născuți după 1990 nu au de unde știi ce vremuri au fost înainte, au citit desigur mai târziu multe din adevăruri ascunse bine printre minciuni de sistemul care a venit odată cu democrația cel FSN azi PSD, dar și mulți traseiști care au plecat din FSN spre alte ideologii din alte partide, atât PNL, UDMR, PD, USR, AUR șamd.. La ora actuală încă mai trăiesc multe persoane care au muncit și au cunoscut situația de la Cighid, mai trăiesc și acum mulți dintr-e ei prin satul Ghiorac actualul GLAD, sau din Comuna Ciumeghiu, unii au ocupat și anumite funcții din păcate din partidele care se află în zonă. Toată lumea tace și comunitatea merge mai departe. Am văzut și eu cimitirul din Ghiorac Com Ciumeghiu unde au fost îngropați mulți copii uciși cu bună știință de personalul din acel castel numit sanatoriu. Cu specificarea că acei copii nu sunt îngropați în cimitirul satului deși castelul aparține acelui sat, copii sunt îngropați într-o altă parcelă înafara cimitirului, deci ”acei copii nu meritau să stea lângă oameni, ei erau și sunt precum animalele”, mulți nici numele întreg nu îl au scris pe cruci, sau doar parțial. Acum castelul este o parte al urmașului Contele Tisa care și el are într-e 70-80 de ani dar și multe terenuri din zonă care au aparținut Contelui. Acum mai funcționează acel sanatoriu dar desigur a fost preluat de străini. Halal popor suntem, nu mai am cuvinte ...
Postat 22 Februarie 2023, 00:38 de Morometul
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5521 RON
  • 1 EUR = 4.9759 RON
  • 1 HUF = 0.0124 RON