Fiecare țară europeană ar trebui să investigheze serios încălcările drepturilor copiilor și să recunoască oficial traumele celor care au fost abuzați în orfelinate, este convins Guido Fluri, un elvețian care militează pentru o lege europeană în favoarea acestor victime.
În acest context, orădeanca Sîrmanca Fechete, a cărei poveste a fost relatată de BIHOREANUL în această săptămână, a fost invitată la Strasbourg, la Consiliul Europei, pentru a povesti prin ce traume a trecut la Cighid, orfelinatul unde mai mulți copii au fost trimiși să moară, înainte de 1989.
Dreptate pentru copii
„Justice Initiative” (Inițiativa pentru Dreptate) se numește demersul elvețianului Guido Fluri, care are acum aliați în 19 țări. Prin această moțiune, se solicită oprirea, recunoașterea și prevenirea abuzurilor asupra copiilor Europei.
Printre acești copii abuzați se numără toți supraviețuitorii căminului-spital de la Cighid, județul Bihor, unde până în 1990 micuții erau ținuți în condiții greu de imaginat. Peste 130 de copii au murit acolo, iar dintre cei care au supraviețuit puțini duc o viață normală.
Sîrmanca Beladi (cu numele de fată Fechete) este unul dintre cei care au supraviețuit și care trăiește pe cont propriu. BIHOREANUL i-a relatat povestea, în ediția din această săptămână, arătând că femeia în vârstă de 37 de ani se zbate să-și crească singură cei doi copii.
Pentru că nu poate uita ce a pățit și pentru că vrea ca vinovații să plătească, Sîrmanca a acceptat invitația Justice Initiative și a mers la Strasbourg, unde marți a depus mărturie în fața Consiliului Europei, despre ororile prin care a trecut.
„Sîrmanca Fechete, o supraviețuitoare a căminului pentru minori cu handicap și bolnavi mintal de la Cighid, a depus astăzi mărturie la Consiliul Europei în sprijinul unei moțiuni înaintate de Justice Initiative”, se arată într-un comunicat transmis marți de Justice Initiative.
„Un lagăr al morții”
Potrivit comunicatului, Sîrmanca le-a spus politicienilor europeni că a ajuns la Cighid, un cămin-spital pentru copii considerați irecuperabili, în anul 1988, când avea doar 3 ani, deși nu suferea de niciun handicap, ci doar era mai slabă decât alți copii de vârsta ei.
„Această instituție numită Cighid, cu aproximativ 100 de copii, era de fapt un lagăr al morții. Nimeni nu ne ținea în brațe sau se juca cu noi, ne legănam singuri înainte și înapoi. Asistentele nu ne dădeau haine, eram dezbrăcați, nu exista încălzire, primeam doar puțină mâncare și eram lăsați în întuneric. Cea mai urâtă amintire pe care o am este aceea că noi, copiii, plângeam în permanență pentru că asistentele ne lăsau goi în paturi pline cu urina noastră și în fecalele noastre. Mulți dintre noi au fost, de asemenea, bătuți și violați. Asta s-a întâmplat acum 33 de ani, dar până astăzi am coșmaruri și mi-e foarte frică de întuneric. Apoi fiica mea mă trezește și îmi spune că strig "nu mă bateți"”, a mărturisit Sîrmanca.
Conform moțiunii depuse, numite „Abuzul asupra copiilor în Europa: reevaluare, compensare și prevenire”, Justice Initiative cere Consiliului Europei și statelor membre să asigure o investigație independentă a încălcării drepturilor copilului în fiecare țară europeană și recunoașterea oficială a traumei copiilor care au suferit orice fel de violență sexuală, fizică sau psihologică. De asemenea, moțiunea cere ca victimele să primească o anumită formă de compensare, iar legile existente în statele membre să fie orientate spre protejarea tuturor copiilor de abuz și maltratare.
Consiliul Europei a selectat două țări pentru o audiere care va decide dacă moțiunea merge mai departe la Parlamentul Europei, România și Germania. În timpul audierii, victime din cele două țări au avut posibilitatea de a depune mărturie în fața comisiei reunite și de a atrage atenția asupra urgenței situației lor.
Vinovații, nepedepsiți
În România, statul nu a făcut niciun demers de anchetare a fenomenului de abuz al copiilor din instituțiile de protecție. Nu există statistici oficiale la nivel de țară înainte de 1989, dar nici din prezent. Victimele abuzurilor din sistemul de protecție a copilului care au reușit să supraviețuiască vorbesc despre ororile trăite în orfelinatele din vremea comunismului, însă statul român nu a recunoscut niciodată public acest episod dramatic al istoriei noastre recente.
De altfel, așa cum și BIHOREANUL a mai arătat, foștii șefi de la Cighid sunt și astăzi în sistemul medical, chiar dacă au încălcat vădit jurământul lui Hipocrate.
„Europa a tratat pentru multe decenii cu lejeritate limitele morale și legale ale protecției copiilor: sute de mii de copii și tineri au devenit victime ale exploatării, maltratării și abuzului. Până în prezent, cazurile de abuz nu au fost recunoscute în cele mai multe dintre țările europene. Justice Initiative încearcă să schimbe acest lucru, atrăgând atenția asupra unei părți suprimate a istoriei și asupra victimelor care suferă din cauza lipsei de recunoaștere publică, dar și de pericolul de a reitera abuzuri care nu au fost condamnate încă”, a declarat Guido Fluri, fondatorul Justice Initiative.
Justice Initiative a fost lansată de grupuri de victime, cadre universitare și ONG-uri din toată Europa, ca o inițiativă politică comună care privește în trecut, dar mai ales urmărește să aibă un efect asupra viitorului. În România, Gabriela Lupea, manager de proiect la Asociația Phoneo, alături de parteneri din societatea civilă, s-au alăturat inițiativei.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.