1875. Se umplea un gol cultural
Pe 7 noiembrie 1875, din dorinţa studenţilor români ai Academiei locale de Drept de a diversifica oferta culturală locală, îşi începea activitatea "Reuniunea de cântări Hilaria", primul cor românesc din Oradea. Demersurile pentru înfiinţarea acestuia începuseră cu doi ani înainte, în 1863, dar Ministerul maghiar de Interne şi-a dat foarte greu aprobarea.
La început, reuniunea muzicală avea 45 de membri, din care 25 erau studenţi, iar restul intelectuali bihoreni. Scopul său era atât artistic, cât şi filantropic, pentru sprijinirea materială a "românilor lipsiţi".
Concertele erau ţinute în mai multe spaţii din oraş şi din judeţ, cu precădere în localul Arborele Verde, de pe actuala stradă Alecsandri, iar apoi în Palatul Vulturul Negru. Activitatea corului a fost fluctuantă, îndeosebi din cauza creşterii şi scăderii numărului studenţilor români din oraş, dar s-a revigorat către anul 1900, când a devenit cunoscută la nivelul întregii Transilvanii. Unul dintre cei mai importanţi dirijori ai Hilariei a fost Nicolae Firu, care a condus corul între anii 1900 şi 1918. În repertoriul său se aflau multe cântece naţionale, între care "Deşteaptă-te române", "Imnul lui Mihai Viteazul", "Imnul Unirii" şi "Pe-al nostru steag e scris Unire".
2018. Doar o amintire
Activitatea culturalizatoare a Hilariei a atins apogeul în preajma Marii Uniri, când a susţinut concerte şi s-a implicat în manifestări beletristice şi teatrale, asigurând fondul sonor pentru spectacolele dramatice din Oradea.
Corul era mixt, majoritatea membrilor fiind bărbaţi. În perioada interbelică, Hilaria a fost prezentă la evenimentele culturale locale majore, extinzându-şi activitatea şi repertoriul. Pe lângă cântecele naţionale, corul interpreta melodii populare şi ale unor compozitori români, susţinând concerte atât în Oradea, cât şi în judeţ şi în ţară.
Prin colaborarea cu alte asociaţii locale, Hilaria a participat la vizita regelui Ferdinand şi a reginei Maria la Oradea în 1919, respectiv la serbările Astrei din 1920, unde a fost prezent şi Nicolae Iorga.
În anii 1920-1930, activitatea reuniunii s-a reorganizat, sediul său mutându-se în Casa Naţională de pe strada Republicii 13. Corul nu a mai funcţionat din 1948 până în 1969, când a revenit în faţa orădenilor cu concerte, însă pentru scurt timp.
Abia în 2003 şi-a reluat activitatea sub bagheta lui Vasile Săteanu, iar mai apoi sub conducerea preotului Mihai Brie, până în 2010, funcţionând drept Cor al Bisericii cu Lună şi al Liceului ortodox. În prezent, Corul Hilaria are din nou activitatea suspendată.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.