Câteva sfaturi de întreţinere şi curăţare a covoarelor

Dacă există o constantă în casele românilor, alături de binecunoscutele electrocasnice, atunci aceasta e reprezentată prin covoare. Cu toţii am avut şi avem în continuare covoare, chiar dacă probabil am renunţat la clasicele persane şi le-am înlocuit cu mochete sau carpete, folosind cu rol decorativ prin case covoare mai mici.

Ne amintim, probabil, de metoda clasică de curăţare a covoarelor. Când se apropiau Sărbătorile, fie că era vorba de Paşte sau Crăciun, dar şi vara, începea "curăţenia generală" care cuprindea şi bătutul covoarelor în spatele blocului, pe bară. Ulterior, le curăţam cu peria înmuiată în apă cu oţet pentru a-i înviora culorile. Franjurile se curăţau separat, cu apă cu clor sau cu detergent.

O altă metodă era spălarea covoarelor cu furtunul, în aer liber. Iarna, covoarele erau curăţate cu zăpadă înainte de a fi bătute.

Acum, însă, foarte puţină lume mai foloseşte metodele vechi de curăţat covoare. Apariţia aspiratoarelor tot mai performante, a soluţiilor de curăţat tot mai eficiente, precum şi posibilitatea transportării covorului la spălătorii profesioniste au devenit normă.

Curăţatul covoarelor se face astăzi cu soluţii clasice de curăţare pentru covoare. Important este ca după ce aplici produsul să îl şi îndepărtezi în timp foarte scurt, pentru a nu se usca pe covor. Majoritatea petelor care se regăsesc pe covoare pot fi combătute cu ajutorul unor detergenţi volatili sau soluţii de amoniac. În cazul petelor cauzate din pricina vopselelor de păr, se aplică pe covoare granule dizolvate în apă. În cazul petelor de pe covoare cauzate de lichide, se aplică, mai întâi, pudră.

Aspiratoarele care aspiră, spală covorul şi apoi aspiră şi lichidul odată cu mizeria din covor, uscându-l, sunt acum de găsit peste tot în comerţ.

Dacă avem animale de casă, care îşi lasă părul peste tot, covorul poate fi ori transportat de noi ori chiar de firmele specializate, la spălătorii profesionale, care-l curăţă şi-l fac "nou" pentru sume relativ mici, raportat la bătaia de cap pe care ar fi reprezentat-o curăţarea prin metodele părinţilor noştri.

Pentru a nu mai avea mai mult de lucru şi pentru evitarea "curăţeniei generale", ideal ar fi să întreţinem covoarele pe parcursul întregului an, în mod corespunzător. E bine să aspirăm covoarele cel puţin o dată pe săptămână, să le spălăm la intervale regulate de timp, indiferent din ce material sunt confecţionate. Covoarele lucrate manual se curăţă cel mai uşor, cu o cârpă umedă.

În general, pentru covoare din materiale sintetice se aplică o serie de reguli speciale: acestea trebuie spălate la temperaturi de maximum 45 de grade, cu ajutorul unor detergenţi speciali şi trebuie clătite, apoi, abundent, cu apă. Când le uscaţi, aveţi grijă ca acestea să nu se afle în proximitatea imediată a unor surse puternice de căldură.

Iar pentru ca toate aceste metode de întreţinere să nu deterioreze materialele, cel mai bine ar fi să achiziţionăm de la bun început covoare din materiale durabile, naturale, care să nu necesite eforturi supraomeneşti de curăţare.

(Advertorial)