Ţăran cu chitanţier: Birocraţia primăriilor bihorene împinge micii producători agricoli în gura ANAF-ului

I-au ajutat de i-au dărâmat! Gândită să sprijine, în detrimentul intermediarilor, ţăranul care supravieţuieşte din vânzarea surplusului din gospodărie, Legea pieţei produselor agricole îi sapă de-a dreptul.

Întâi pentru că, împiedicate ca de obicei, administraţiile locale nu au eliberat nici acum atestatele de producător şi carnetele de vânzare obligatorii din 1 mai. Apoi pentru că, şi dacă le-ar fi împărţit, fermierii nu le ştiu completa!

Unde-i lege...

Teoretic, Legea 145/2014 privind piaţa produselor agricole este menită să sprijine ţăranii care îşi vând surplusul de fructe, legume, cereale şi miere din propria bătătură. Normativul urmăreşte eliminarea intermediarilor care au invadat pieţele cumpărând dimineaţa marfa ţăranilor pe bani de nimic, ca s-o revândă peste zi orăşenilor, la suprapreţ.

Practic, însă, legea doar îi încurcă. În loc să-şi vadă de grădini, ţăranii umblă după hârtii. Fermierii sunt obligaţi să deţină atestate de producător tipărite de Consiliul Judeţean, dar eliberate de funcţionarii Registrului Agricol din primării, care trebuie să ştie cât pământ lucrează fiecare ţăran, actele trebuind să fie apoi avizate de o asociaţie profesională care estimează cât produce terenul.

Atestatul de producător, valabil timp un an, are 10 rubrici cu produse. Dacă îl umple, fermierul mai cumpără unul. Lipsa atestatului se sancţionează cu amendă de până la 22.500 lei, cam cât câştigă un ţăran din pătrunjel într-o viaţă întreagă!

În plus, acesta mai trebuie să-şi ia de la primărie un carnet de comercializare, în care trece cantitatea de produse cu care pleacă dimineaţa la piaţă şi cea cu care se întoarce seara acasă, ca să se vadă cât a vândut în fiecare zi. Dacă nu l-a completat, riscă amenzi de peste 3.000 lei. Când se umple carnetul, îl predă primăriei şi îşi cumpără altul. Şi tot aşa...

... nu-i tocmeală!

Deşi din 1 mai agricultorii pot vinde doar cu cele două documente, până la sfârşitul săptămânii Primăria Oradea eliberase doar 40 de atestate de producător. Totuşi, pieţele oraşului au fost pline! „Nu pot să aştept o săptămână după acte, cum zice legea, că îmi putrezesc ridichile în solar”, explică Istvan Kidossi, legumicultor din Episcopia.

Fermierii privesc noile documente cu teamă. „Le-au făcut doar să ne încurce. Va trebui să facem stocul de două ori pe zi, să ţinem evidenţe şi să rupem chitanţe cui cumpără mai mult”, spune şi Flore Onea, legumicultor din Apateu, judeţul Arad.

De aceeaşi părere este şi Florica Fodoca din Podgoria. „Primăria mă obligă să spun ce producţie o să am. De unde să ştiu? Puteam avea caise, dar a dat frigul când erau pomii în floare şi n-o să se facă nimic. La fel pot păţi şi nucii. Dumnezeu ştie ce-a fi până la recoltă”, zice femeia.

Victimă sigură

Miercurea trecută, în Piaţa Mare din Oradea era un singur producător cu atestat. Rozalia Marinău (foto), o bătrânică de 80 de ani, ţinea documentul în mâna dreaptă, al cărei tremur nu-l putea opri.

Femeia are în Tileagd 3 hectare de teren pe care cultivă ceapă, fasole, pătrunjel şi  altele. „Plătesc oameni să lucre, că eu nu mai pot. N-aş veni la piaţă, dar trebuie. Am o pensie de 550 de lei şi nu-mi ajunge. Omu’ bătrân devine iară copil, e zimbrit, dacă vede ceva ar mânca”, se scuză bătrânica.

Din puţinii bani adunaţi pe legăturile de verdeaţă, tanti Rozi şi-a plătit atestatul şi carnetul de comercializare. Nu că i-ar folosi la ceva. „Le ţin că poate mi le cere oarecine, da’ io acte nu pot face, că nu văd”, zice femeia.

Bătrâna se teme de controale ca de foc. „Dacă mă amendează, de unde oi plăti milioane de lei? Din leul luat pe legătura de leuştean?”, se vaită ea. Iar în aceeaşi situaţie sunt toţi producătorii, din tot Bihorul...

Hârtii scumpe

Obţinerea atestatului poate dura şi o săptămână. Ţăranii sunt purtaţi pe la primării să depună actele, aşteaptă să le verifice cineva terenurile, apoi să le supervizeze altcineva estimarea producţiei, după care bat din nou drumul după documente.

În condiţiile în care tipărirea unui atestat costă circa 20 lei, primarii au pus rapid de-o afacere. Tanti Rozi şi-a luat atestatul din Tileagd cu 55 lei, Florica Fodoca a plătit în Oradea 60 lei, florarul Elek Bela l-a obţinut din Sălard cu 80 lei, iar Flore Opre a plătit în Arad nu mai puţin de 100 lei.

La mâna Primăriei

Cum documentul are numai 10 rubrici, fermierii care au în grădină mai mult de 10 feluri de legume, fructe şi flori trebuie să cumpere măcar două. „Dacă omul are 50 de produse îi trebuie 5 atestate. Dacă mai umple şi 15 carnete, atunci dă pe hârtii peste 500 lei în fiecare an. Mult!”, spune Oltea Marc (foto), directoarea adjunctă a Direcţiei Juridice din Primăria Oradea.

Ca o soluţie de compromis, funcţionarii vor ataşa o anexă în care vor trece toate produsele astfel încât fermierii să îşi ia un singur atestat. Măsura are însă toate şansele să fie considerată ilegală la primul control, iar în final fermierii să fie puşi la plată.

Dacă în ce priveşte taxarea producătorilor au ajuns la o concluzie, funcţionarii nu au, în schimb, nicio idee despre ce se va întâmpla cu carnetele de vânzare umplute şi predate. În Oradea sunt înregistraţi anual peste 200 de producători agricoli, iar dacă fiecare umple 5 carnete, va fi de lucru enorm. „Nu ştim ce vom face cu ele. O să le arhivăm. Poate vine cineva să le verifice”, spune Adriana Domocoş, funcţionar în cadrul Registrului Agricol al Primăriei municipiului.

Controale peste controale

Şeful Direcţiei Agricole Bihor, Nicolae Hodişan (foto), afirmă că situaţia e aceeaşi în tot judeţul. „Oamenii au tratat legea cu indiferenţă. Am avut întâlnire la Marghita cu primarii din zonă şi niciunul nu citise legea”.

Directorul spune că administraţiile locale sunt primele puse la treabă. „Carnetul completat se predă primăriei, care îl verifică. Funcţionarul face un calcul al cantităţilor şi se vede automat dacă omul şi-a vândut din producţia proprie sau a făcut revânzare. Nu de alta, dar am familie care şi-a scos certificat de producător pe 10 ari de teren la Curtuişeni, nu l-a lucrat niciodată, dar a vândut zilnic 300 de kilograme de cartofi aduşi din Polonia”, povesteşte Hodişan.

Şeful Direcţiei Agricole spune că în perioada următoare se vor face controale, iar fermierii care nu au atestate sau nu şi-au completat carnetele riscă amenzi usturătoare. „Dacă eşti prins fără etichetă la produs, amenda este de 300 lei, dar dacă te prinde în piaţă fără acte sau cu carnetul necompletat, amenda poate ajunge la 22.500 lei. Niciun agriculor nu îşi permite să plătească atât!”, zice directorul.

Pentru că legea gândită să ajute producătorii agricoli îi „stimulează” pe aceştia atât de tare încât nu o să le mai vină să pună mâna pe sapă...

„În piaţă nu-i ca la birou. Ai mâinile când murdare de pământ, când ude de apă. Nu ai cum să scrii acte şi să rupi chitanţe”

Florica Fodoca

REZERVAT PRODUCĂTORILOR
Tarabe cu abţibild

Printre măsurile prin care Legea 145/2014 încurajează producătorii agricoli se numără şi amenajarea unor spaţii de vânzare distincte pe cel puţin 40% din suprafaţa pieţelor agroalimentare. Liviu Andrica (foto), directorul Administraţiei Domeniului Public Oradea, spune că acest lucru e imposibil. „N-am cum să-i mut. Fiecare are masa lui de ani de zile, pe care o plăteşte inclusiv iarna, când nu are ce vinde, doar ca să nu-şi piardă clienţii”.

Pentru a evita sancţiunile cuprinse între 12.000-37.000 lei, ADP va încerca să individualizeze spaţiile de vânzare ale producătorilor agricoli. „Vom personaliza mesele şi spaţiile micilor fermieri punând pe ele autocolante cu menţiunea „Producător”, astfel încât cumpărătorii să îi poată identifica uşor”, zice directorul. Potrivit evidenţelor APD, circa 60% din cei care vând în pieţe sunt producători. Asta până la proba contrarie...