Centenar... în aşteptare: Autorităţile se mişcă lent cu pregătirea evenimentelor pentru sărbătorirea a 100 de ani de la Marea Unire

În decembrie se vor împlini 100 de ani de la cel mai important moment din istoria României: Marea Unire a tuturor provinciilor locuite de români într-o singură ţară. Actuala generaţie are datoria morală să marcheze cu fast aniversarea, dar autorităţile se poartă... româneşte: întârzie pregătirile, lăsând parcă totul în voia sorţii.

Deşi Guvernul se laudă că a pus la bătaie 150 milioane lei pentru a finanţa proiecte şi activităţi tematice, autorităţile din Bihor se arată dezinteresate. Lista solicitărilor de fonduri din judeţ cuprinde doar 11 poziţii, semn că responsabilii locali nu au realizat importanţa momentului.

"Atât s-a dorit"

În vara anului trecut, Departamentul Identităţii Naţionale, responsabil să finanţeze proiectele legate de Centenar, a cerut primăriilor şi instituţiilor din toată ţara să facă propuneri. În total, acestea au depus 2.170 proiecte, urmând ca lista celor aprobate să fie publicată.

Într-un interviu acordat Press One, secretarul de stat care coordonează Departamentul, PSD-istul Paul Cotîrleţ, a criticat autorităţile din Bihor, care au trimis doar 11 proiecte. Mai puţine cereri, 10 la număr, s-au înregistrat doar în Covasna, în timp ce Aradul, de pildă, a înaintat 22, iar Bacăul 93. "Noi, ca Departament, strângem, monitorizăm, dar nu putem să acţionăm sau să impunem anumite proiecte. Atât s-a dorit din judeţul respectiv", a declarat Cotîrleţ.

BIHOREANUL a consultat lista Bihorului, pentru a vedea cine se pregăteşte de Centenar şi cine nu, şi a descoperit că, din cele 11 proiecte, şase sunt ale Direcţiei pentru Cultură, două ale Primăriei Oradea şi câte unul al Muzeului Ţării Crişurilor, Facultăţii de Istorie şi Consiliului Judeţean. Primăriile din judeţ n-au cerut nici măcar un leu...

Puţin, dar bun! 

Direcţia pentru Cultură şi-a propus să facă o broşură cu "Cântecele Unirii", să reediteze cartea "Oameni din Bihor" a lui Teodor Neş, să organizeze un concurs şcolar, să facă investigaţii în situri arhitecturale din Oradea, să repare statuia generalului Traian Moşoiu şi să traducă o carte scrisă de englezul Gavin Bowd despre geograful francez Emmanuel de Martone, cel care, ca expert, a trasat graniţele României Mari la Conferinţa de Pace de la Paris. Valoarea totală solicitată: 130.000 lei.

"E adevărat, nu am propus multe proiecte, pentru că am preferat să fie consistente", explică şeful Direcţiei, Lucian Silaghi (foto). Cât despre lipsa de interes a altor instituţii, diplomat, directorul nu se pronunţă...

O expoziţie şi o conferinţă

Cele două proiecte ale Primăriei Oradea vizează realizarea unei statui a lui Martone şi a alteia care să-l înfăţişeze pe Menumorut, estimate la 445.000 lei. Dacă nu va primi fonduri de la Departament, municipalitatea le va face din bugetul propriu, primarul Ilie Bolojan anunţând că are în plan să facă 100 de investiţii dedicate Centenarului, plus să finanţeze conferinţe şi alte activităţi tematice.

La cererea Muzeului Ţării Crişurilor, Guvernul ar mai putea finanţa, cu 60.000 lei, o expoziţie dedicată momentelor istorice din 12 octombrie 1918, când în casa avocatului orădean Aurel Lazăr a fost semnată declaraţia de independenţă şi autodeterminare a românilor, şi din 20 aprilie 1919, ziua eliberării Oradiei.

La fel ca muzeografii, şi istoricii orădeni s-au limitat la un singur proiect. Deşi formează un colectiv numeros, profesorii Facultăţii de Istorie nu au pregătit un eveniment aparte, ci au cerut finanţare, 40.000 lei, pentru o conferinţă ştiinţifică.

"Nu ne mişcăm deloc" 

Consiliul Judeţean Bihor, instituţia care ar trebui să dea tonul la organizarea manifestărilor, a avut tot o singură pretenţie de la Bucureşti, cerând doar 15.000 lei pentru un spectacol dedicat împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, care ar urma să aibă loc pe 6 martie la Filarmonică. Asemenea lui Bolojan, oficialii CJ s-au lăudat că mai au şi alte planuri, pe care le vor finanţa din bugetul propriu.

Una peste alta, lista transmisă la Bucureşti arată că, de fapt, în Bihor, pregătirile sunt abia la început, deşi trebuiau să fie serios avansate. "Teoretic, ne pregătim de Centenar. Practic, nu ne mişcăm deloc", admite istoricul Viorel Faur (foto). Profesorul speră că va reuşi să mobilizeze autorităţile la începutul lunii februarie, când va lansa o carte la care lucrează de trei decenii, despre contribuţiile Bihorului la Marea Unire. În premieră, volumul va prezenta numele a 131 bihoreni care au participat, ca delegaţi, la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. "Nu am pretenţia că i-am identificat pe toţi, dar 90% da", explică profesorul. Cartea va fi oferită gratuit tuturor primăriilor şi specialiştilor interesaţi, astfel încât unioniştii să fie omagiaţi cum se cuvine. Dar asta depinde şi de cei care îi conduc acum pe bihoreni, după 100 de ani...