URMĂREȘTE-NE PE
SÂMBĂTĂ, 14 DECEMBRIE 2019

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Fraţii Micula au câştigat un proces cu Statul Român, în urma căruia acesta era obligat să le plătească despăgubiri de 84,5 milioane euro. Cum nimeni nu s-a sinchisit de această problemă, după calcularea dobânzilor şi penalităţilor suma a ajuns la aproape 400 milioane de euro.
Zic şi eu
Adrian Cris
Într-o societate ipocrită, vestea că aproape jumătate din adolescenţii României sunt analfabeţi funcţional (potrivit celei mai recente testări PISA, a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, 44% nu înţeleg un text, deşi cunosc literele care îi formează cuvintele) a fost întoarsă pe toate feţele câteva zile, după care, ca de obicei, a şi fost uitată pentru a face loc altor uimiri, nou-nouţe.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Un monstru în sine, birocrația creează la rândul ei alți monștri. Birocratul are infinit mai mult respect pentru o hârtie semnată și stampilată decât pentru un om în carne și oase. Din spatele unui birou sau baricadat în spatele unei tejghele cu geam termopan, birocratul se simte o ființă superioară, un supra-om, care va descalifica orice biped lipsit de hârtiile necesare pentru a dovedi ce are de dovedit.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi despre decizia Primăriei Oradea de a taxa eliberarea pe loc a documentelor la ghişeu şi de a încuraja, inclusiv prin reduceri fiscale, relaţia online între cetăţeni şi administraţie?



De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Recent, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o decizie obligatorie cu privire la termenul în care se pot solicita despăgubiri în cazul provocării unei pagube printr-un act administrativ nelegal. Mai concret, s-a stabilit că termenul de un an pentru solicitarea de despăgubiri în instanță curge de la data la care persoana vătămată a luat cunoștință de paguba efectivă.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Coronarografia reprezintă o metodă de diagnostic invazivă (nu de tratament) ce permite vizualizarea directă a arterelor inimii (coronare) afectate prin infarct. Coronarografia presupune introducerea unui cateter (un tub minuscul) la nivelul arterei inghinale de la rădăcina coapsei şi înaintarea lui, sub control radiologic, până la nivelul arterelor coronare, moment în care se injectează o substanţă de contrast ce permite astfel stabilirea locului stenozat (îngustat) sau obstruat (înfundat) şi a atitudinii terapeutice: tratament medical, angioplastie sau tratament chirurgical.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
15 Octombrie 2018, 13:06

Codul infractorilor, măcelărit de Curtea Constituţională. Ce articole au fost declarate neconstituţionale

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Curtea Constituţională a tăiat în carne vie iniţiativa legislativă prin care PSD şi ALDE voiau să mutileze Codul de Procedură Penală: două treimi dintre amendamente au fost declarate neconstituţionale, anunţă adevarul.ro.

Potrivit sursei citate, CCR a declarat neconstituţionale nu mai puţin de 64 de modificări ale Codului de Procedură Penală, acestea fiind în majoritate prevederi prin care legislaţia penală era mutilată. Au trecut testul de constituţionalitate doar 32 de amendamente.

Unul dintre primele articole declarate neconstituţionale de CCR a fost cel prin care se stabilea când se pune în mişcare acţiunea penală, în noua formă fiind indicat faptul că se poate face doar când există probe din care rezultă "indicii temeinice". Or, CCR a decis neconstituţionalitatea acestui articol, fiind rămasă actuala variantă, adică menţinerea sintagmei "suspiciuni rezonabile". 

Mai mult, judecătorii CCR nu au fost de acord cu eliminarea arestării preventive pentru pedepse care să fie mai mici de 5 ani.

De asemenea, arată sursa citată, Curtea Constituţională nu a fost de acord nici cu articolul legat de audierea martorilor în prezenţa agresorilor, prin noua formă a legii adoptate de coaliţia PSD-ALDE inculpaţii putând participa la efectuarea oricărui act de urmărire penală sau la orice audiere. 

Reprezentanții PSD şi ALDE voiau ca datele obţinute din calculatoare, harduri externe, telefoane etc. să fie şterse dacă nu au legătură cu obiectul percheziţiei. În această situație, dacă, de exemplu, dacă mandatul era pentru evaziune fiscală şi în fişierele găsite erau găsite dovezi privind o crimă sau alte infracțiuni grave, autorităţile ar fi fost obligate să distrugă copiile după cele din urmă, deoarece nu făceau obiectul mandatului. În acest caz, CCR a menţinut vechea prevedere care permite folosirea acestor date. Astfel, chiar dacă nu au legătură cu obiectul mandatului iniţial, nu este necsară realizarea unei noi percheziţii cu un alt mandat.

Judecătorii constituţionali nu au fost de acord nici cu introducerea unui nou temei de anulare a sentinţelor definitive, adică nesemnarea sentinţei definitive de către unul dintre judecătorii care au participat la decizie. Adevarul.ro scrie că Liviu Dragnea, în acest caz, ar fi beneficiat de o asemenea prevedere pentru condamnarea din "Dosarul referendumul".   

CCR a respins şi articolul privind nulitatea absolută a probelor obţinute nelegal, dar şi prevederea prin care se stabilea prin lege că judecătorii ar fi putut să ia decizia condamnării doar când aveau convingerea că acuzaţia "a fost dovedită dincolo de orice îndoială". Practic, a avut loc eliminarea sintagmei "îndoială rezonabilă", fiind păstrat doar cuvântul "îndoială". Tot la acest articol de lege, cei de la CCR nu au fost de acord cu amendamentele care stipulau că poate avea loc condamnarea exclusiv pentru faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată.

Nu în ultimul rând, judecătorii constituţionali nu au fost de acord nici cu amendamentul prin care prevederile formei legii trecute de Parlament de PSD-ALDE s-ar fi aplicat şi dosarelor în curs de soluţionare, precum şi "hotărârilor soluţionate până la această dată", ceea ce însemna că legea s-ar aplica retroactiv.

Printre amendamentele pe care Comisia Iordache şi coaliţia au reuşit să le treacă de controlul CCR au fost interzicerea comunicărilor publice din dosare în timpul urmăririi penale şi a judecării sau obligaţia ca reţinutului să i se dea, la cerere, întregul material probator. De asemenea, un denunţător poate beneficia de reducerea limitei de pedeapsă doar dacă denunţă în maximum un an de la data la care a luat cunoştinţă de săvârşirea infracţiunii. Mai mult, CCR a fost de acord cu faptul că înregistrările de pe camerele de supraveghere, precum şi cele realizate în locuri publice pot constitui mijloace de probă. ;

Comisia de la Veneţia are, pe ordinea de zi a şedinţei plenare din 19 octombrie, adoptarea unei "opinii" cu privire la amendamentele la Codul Penal şi la Codul de Procedură Penală din România, dar şi aprobarea "opiniei preliminare", adică un raport, cu privire la modificările aduse legilor Justiţiei, care deja a apărut în spaţiul public în iulie, dar care acum va trece şi prin votul plenului instituţiei. În această opinie preliminară erau criticate mai multe prevederi din cele trei legi ale Justiţiei, prevederi pe care coaliţia PSD-ALDE nu le-a ajustat în conformitate cu recomandările judecătorilor Comisiei de la Veneţia. Politicianul român care va merge să reprezinte Parlamentul e PSD-istul Florin Iordache, preşedinte al Comisiei speciale pentru legile Justiţiei şi autor al celebrei Ordonanţe 13 din 2017. (Sursa: adevarul.ro)

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.2931 RON
  • 1 EUR = 4.7791 RON
  • 1 HUF = 0.0145 RON