URMĂREȘTE-NE PE
MARȚI, 02 MARTIE 2021
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Cine a construit la viaţa lui orice înjghebare mai mare decât un coteţ de găini ştie cât de complicată şi grea e viaţa când ai de-a face cu şantieriştii. Ne plângem, pe bună dreptate, că şantierele oraşului nu se termină niciodată la timp, uitând de fapt că marea realizare a Primăriei este că s-a străduit să le înceapă. Un caz clasic: Piaţa Ferdinand...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Diferenţa dintre Forin Cîţu şi Ludovic Orban e precum aceea dintr-un rocker veritabil şi ceea ce ilustrează porecla de Şică Mandolină ce s-a lipit de şeful liberalilor, de când cu prestaţiile sale artistice îndoielnice de prin emisiunile TV, menite să mai aducă o brumă de popularitate. E diferenţa între sunetul grav al unei chitare electrice şi acordul fals al unei mandoline prost manevrate, de un artist preocupat mai degrabă de reacţiile publicului decât de sonorităţile propriei creaţii...
Zic şi eu
Adrian Cris
Săptămâna trecută, Consiliul Judeţean Bihor a respins, cu opoziţia grupului UDMR şi a unei părţi din PSD, plângerea celor 21 de primari UDMR împotriva Regulamentului pentru curăţenie adoptat în decembrie, ce impune primăriilor cosirea de trei ori pe an a marginilor drumurilor asfaltate care traversează localităţile. Chestiunea Regulamentului pentru curăţenie este, însă, doar una dintre direcţiile de atac ale UDMR Bihor.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Înainte de a fi nemulţumiţi de această nouă scumpire, ar trebui să înţelegem că ridicarea, transportarea, depozitarea şi reciclarea deşeurilor pe care le producem sunt operaţiuni din ce în ce mai costisitoare. În plus, cred că sunteţi cu toţii conştienţi că producem tot mai multe deşeuri şi pe undeva era normal să ni se ceară mai mulţi bani pentru a fi scăpaţi de ele. Dacă ar fi să plătim după cât poluăm, ar trebui să plătim facturi de 10 ori mai mari...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre faptul că elevii pot din nou să meargă la școală în format fizic?




De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
În data de 3 februarie a.c. a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 4/2021 prin care a fost modificat Codul administrativ în sensul în care funcţiile de prefect sunt definite ca funcţii de demnitate publică (politice), prefecţii nemaifiind înalţi funcţionari publici.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Astmul bronşic este o afecţiune a căilor respiratorii caracterizată printr-o reactivitate crescută a acestora la o multitudine de stimuli. Clinic se caracterizează prin paroxisme de dispnee (greutate în respiraţie apărută în crize), tuse şi wheezing (respiraţie ”şuierătoare”). Boala este episodică, manifestările acute alternând cu perioade asimptomatice.
15 Octombrie 2018, 13:06

Codul infractorilor, măcelărit de Curtea Constituţională. Ce articole au fost declarate neconstituţionale

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Curtea Constituţională a tăiat în carne vie iniţiativa legislativă prin care PSD şi ALDE voiau să mutileze Codul de Procedură Penală: două treimi dintre amendamente au fost declarate neconstituţionale, anunţă adevarul.ro.

Potrivit sursei citate, CCR a declarat neconstituţionale nu mai puţin de 64 de modificări ale Codului de Procedură Penală, acestea fiind în majoritate prevederi prin care legislaţia penală era mutilată. Au trecut testul de constituţionalitate doar 32 de amendamente.

Unul dintre primele articole declarate neconstituţionale de CCR a fost cel prin care se stabilea când se pune în mişcare acţiunea penală, în noua formă fiind indicat faptul că se poate face doar când există probe din care rezultă "indicii temeinice". Or, CCR a decis neconstituţionalitatea acestui articol, fiind rămasă actuala variantă, adică menţinerea sintagmei "suspiciuni rezonabile". 

Mai mult, judecătorii CCR nu au fost de acord cu eliminarea arestării preventive pentru pedepse care să fie mai mici de 5 ani.

De asemenea, arată sursa citată, Curtea Constituţională nu a fost de acord nici cu articolul legat de audierea martorilor în prezenţa agresorilor, prin noua formă a legii adoptate de coaliţia PSD-ALDE inculpaţii putând participa la efectuarea oricărui act de urmărire penală sau la orice audiere. 

Reprezentanții PSD şi ALDE voiau ca datele obţinute din calculatoare, harduri externe, telefoane etc. să fie şterse dacă nu au legătură cu obiectul percheziţiei. În această situație, dacă, de exemplu, dacă mandatul era pentru evaziune fiscală şi în fişierele găsite erau găsite dovezi privind o crimă sau alte infracțiuni grave, autorităţile ar fi fost obligate să distrugă copiile după cele din urmă, deoarece nu făceau obiectul mandatului. În acest caz, CCR a menţinut vechea prevedere care permite folosirea acestor date. Astfel, chiar dacă nu au legătură cu obiectul mandatului iniţial, nu este necsară realizarea unei noi percheziţii cu un alt mandat.

Judecătorii constituţionali nu au fost de acord nici cu introducerea unui nou temei de anulare a sentinţelor definitive, adică nesemnarea sentinţei definitive de către unul dintre judecătorii care au participat la decizie. Adevarul.ro scrie că Liviu Dragnea, în acest caz, ar fi beneficiat de o asemenea prevedere pentru condamnarea din "Dosarul referendumul".   

CCR a respins şi articolul privind nulitatea absolută a probelor obţinute nelegal, dar şi prevederea prin care se stabilea prin lege că judecătorii ar fi putut să ia decizia condamnării doar când aveau convingerea că acuzaţia "a fost dovedită dincolo de orice îndoială". Practic, a avut loc eliminarea sintagmei "îndoială rezonabilă", fiind păstrat doar cuvântul "îndoială". Tot la acest articol de lege, cei de la CCR nu au fost de acord cu amendamentele care stipulau că poate avea loc condamnarea exclusiv pentru faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată.

Nu în ultimul rând, judecătorii constituţionali nu au fost de acord nici cu amendamentul prin care prevederile formei legii trecute de Parlament de PSD-ALDE s-ar fi aplicat şi dosarelor în curs de soluţionare, precum şi "hotărârilor soluţionate până la această dată", ceea ce însemna că legea s-ar aplica retroactiv.

Printre amendamentele pe care Comisia Iordache şi coaliţia au reuşit să le treacă de controlul CCR au fost interzicerea comunicărilor publice din dosare în timpul urmăririi penale şi a judecării sau obligaţia ca reţinutului să i se dea, la cerere, întregul material probator. De asemenea, un denunţător poate beneficia de reducerea limitei de pedeapsă doar dacă denunţă în maximum un an de la data la care a luat cunoştinţă de săvârşirea infracţiunii. Mai mult, CCR a fost de acord cu faptul că înregistrările de pe camerele de supraveghere, precum şi cele realizate în locuri publice pot constitui mijloace de probă. ;

Comisia de la Veneţia are, pe ordinea de zi a şedinţei plenare din 19 octombrie, adoptarea unei "opinii" cu privire la amendamentele la Codul Penal şi la Codul de Procedură Penală din România, dar şi aprobarea "opiniei preliminare", adică un raport, cu privire la modificările aduse legilor Justiţiei, care deja a apărut în spaţiul public în iulie, dar care acum va trece şi prin votul plenului instituţiei. În această opinie preliminară erau criticate mai multe prevederi din cele trei legi ale Justiţiei, prevederi pe care coaliţia PSD-ALDE nu le-a ajustat în conformitate cu recomandările judecătorilor Comisiei de la Veneţia. Politicianul român care va merge să reprezinte Parlamentul e PSD-istul Florin Iordache, preşedinte al Comisiei speciale pentru legile Justiţiei şi autor al celebrei Ordonanţe 13 din 2017. (Sursa: adevarul.ro)

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.0456 RON
  • 1 EUR = 4.8744 RON
  • 1 HUF = 0.0134 RON