Sentinţă istorică: Primarul unei comune şi prefectul unui judeţ sunt puşi la plata unor penalităţi pentru că nu asigură apă curentă

Funcţionarii statului şi aleşii locali trebuie să muncească în folosul cetăţenilor şi să respecte drepturile omului, garantate prin Constituţia României şi prin tratatele internaţionale la care statul român este parte, spune o femeie din comuna argeşeană Băiculeşti, care a obţinut la Tribunalul Argeş o decizie istorică: obligarea primarului şi a prefectului de a asigura apă potabilă pe strada unde locuieşte.

Primarul Dragnea şi prefectul Dragnea

În urma unui proces declanşat de Simona Niculescu, judecatorii de la Tribunalul Argeş, scrie ziare.com, l-au obligat pe edilul comunei Băiculesti, Niculaie Dragnea, să întocmeasca în 7 zile un proiect de hotărâre prin care să extindă reţeaua apă potabilă pentru o stradă din satul Valea Brazilor şi să-l înainteze spre aprobare Consiliului Local al comunei, în caz contrar urmând să fie penalizat cu 100 lei pentru fiecare zi de întârziere în favoarea femeii.

În plus, prefectul judeţului Argeş, Emilian Dragnea, trebuie să convoace în 48 de ore de la pronunţarea instanţei Comitetul pentru Situatii de Urgenţă al judeţului Argeş pentru evaluarea existenţei riscului de secetă la care este potenţial expusă Simona Niculescu, sub sancţiunea unei penalităţi tot de 100 lei pentru fiecare zi de întârziere.

Tribunalul Argeş a tranşat, practic, problema românilor care nu sunt racordaţi la apă şi canalizare, statuând că sarcina racordării la serviciile de apă aparţine autorităţii publice locale.

Mai mult, până să se facă racordarea, instanţa a obligat prefectul şi Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţa să livreze apă potabilă.

A câştigat şi asfalt

Simona Niculescu a declarat pentru Ziare.com că aşteaptă ca administraţia să execute de bunăvoie decizia judecatorească. În 2013, aceasta a dat in judecată Primăria Băiculeşti ca să-i asfalteze drumul şi a câştigat, deschizând procese mai multor instituţii ale statului.

Ea a demonstrat starea de necesitate în care se află de un timp îndelungat mai multe familii, din care unele cu copii minori, dar şi Biserica şi cimitirul satului Valea Brazilor, cu toţii privaţi de orice sursă de apă potabilă.

Potrivit unui raport IGSU, pe proprietatea Simonei Niculescu există o fântână de 20 de metri adâncime construită în 2014, dar secată, o fântână de mare adâncime (150 de metri) construită în 2013, tot secat, şi un puţ de captare a apei de suprafaţă, colmatat.

Primăria din Băiculeşti nu şi-a respectat însă obligaţia de buna gospodărire a localităţii în cazul modernizării reţelei de apă potabilă, obligaţii stabilite de OG nr. 21/2002 privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale, asta după ce IGSU a stabilit printr-o notă de constatare că Primăria trebuia ca până la 14 decembrie 2018 să identifice „soluţia tehnică pentru redimensionarea şi extinderea reţelei de alimentare cu apă din comuna, cu precădere în satul Valea Brazilor, astfel încât toate gospodariile din zonă să fie racordate la reţea".

Constituţia şi tratatele internaţionale

Consiliul Local a aprobat abia la începutul acestui an o hotărâre "privind aprobarea listei de priorităţi cu lucrările ce se vor executa în comuna Băculeşti în anul 2019", dar care nu conţine nicio referire la obligaţiile stabilite de IGSU.

Simona Niculescu a arătat instanţei că drumul care leagă satul de comună este impracticabil când sunt perioade cu intemperii, aşa că transportul unor bidoane pline cu apă era aproape imposibil.

De asemenea, ea a depus la dosar o amplă corespondenţă cu Prefectura Argeş, cu ISU Argeş şi cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

"Arăt instanţei că refuzul demonstrat al autorităţilor publice (locale, centrale) de a ne asigura accesul la apa potabila goleşte de orice conţinut drepturile garantate prin tratatele internaţionale ratificate de Romania", explica femeia în cererea de judecată adresată Tribunalului Argeş.

Potrivit acesteia, în 2009 Parlamentul European a declarat apa "proprietatea comună a omenirii" şi a cerut statelor membre să realizeze "toţi paşii necesari pentru ca în anul 2015 toate popoarele sărace să aiba acces la apa potabilă si, în ciuda crizei economice, să nu renunţe la proiectele oficiale şi să contribuie la atingerea ţelului".

"În iulie 2010, dreptul la apă şi sanitaţie a fost recunoscut de Adunarea Generală a ONU şi în octombrie 2010 Consiliul Drepturilor Omului l-a confirmat. Această rezoluţie nu numai că prevede temeiul juridic pentru dreptul la apă şi sanitaţie, dar şi recunoaşte că acest drept este indisolubil legat de dreptul la cel mai înalt standard de sănătate fizică şi mentală, precum şi dreptul la viaţă şi demnitate umană", a argumentat Simona Niculescu.