Schema lui Rizo: Cum a scăpat celebrul Cornel Matei de dosarul creditelor de peste 900.000 lei luate pe acte false

Constituire de grup infracţional organizat, înşelăciune în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată, evaziune fiscală. Sunt acuzaţiile pentru care, în urmă cu 3 ani, procurorii Parchetului Bihor au trimis în judecată o grupare care a strâns peste 900.000 lei din credite luate cu acte false pe numele unor naivi.

Protagoniştii? Cornel "Rizo" Matei - celebrul intermediar al şpăgii de 150.000 mărci germane care l-a băgat după gratii pe ex-judecătorul Mihai Viorel -, împreună cu fiul său, Flavius Matei, cu un amic al celor doi, Viorel Codrean, dar şi cu o fostă funcţionară bancară prin care se derulau escrocheriile, Ionela Ştiole.

Femeia şi-a recunoscut vina şi a semnat un acord de recunoaştere a vinovăţiei care, însă, a fost respins de instanţă şi trimis înapoi la procuror, din pricina unor erori şi omisiuni. La fel s-a întâmplat şi cu rechizitoriul întocmit pe numele celorlalţi "eroi" ai dosarului. Culmea e că, după ce escrocii au ajuns din nou anchetaţi, acuzele au fost clasate, iar BIHOREANUL vă dezvăluie de ce... 

Angajări pentru credite 

Potrivit informării transmise în legătură cu acest caz de Parchetul Bihor, la solicitarea BIHOREANULUI, ancheta a pornit în 2012, iniţial la Parchetul Oradea, unde procurorii descoperiseră în timpul unei alte investigaţii că Matei Cornel (foto) păcălise mai multe persoane. Sub pretextul că le întocmea acte de angajare la o firmă a fiului său, Rizo le-a luat datele personale şi actele de identitate, obţinând cu acestea credite de nevoi personale din partea Băncii Comerciale Române.

Ulterior, la dosar au fost conexate şi alte plângeri similare, înregistrate la aceeaşi unitate de parchet, inclusiv de la Beiuş, ba chiar şi una transmisă de DNA, pentru tentativă la înşelăciune. Aceasta din urmă a depus-o un om de afaceri în faţa căruia Matei s-a dat drept tatăl unui procuror DNA şi căruia i-a cerut câteva mii de euro ca să-i "rezolve" un dosar aflat în ancheta Direcţiei, despre care victima, însă, nu ştia nimic şi care, în realitate, nici nu exista!

"Afaceri" în familie 

Dosarul a fost declinat în 2014 la Parchetul Bihor, deoarece, conform cercetărilor, Matei ar fi creat un adevărat grup infracţional din care făcea parte şi propriul său fiu, Flavius (foto) - acum mediator şi auto-intitulat avocat stagiar, deşi nu e înregistrat în vreun barou - precum şi o funcţionară a Agenţiei BCR Velenţa, Ionela Ştiole, unde s-au şi acordat toate creditele. 

Afacerea s-a derulat între 2007-2010, specifică informarea procurorilor. Flavius Matei înregistra la ITM Bihor contracte de muncă pentru naivii care le picau în plasă şi care deveneau, astfel, angajaţi pe perioadă nedeterminată ai SC Paltinul Serv Com, firma familiei. Apoi, tatăl său întocmea actele, iar dosarele de credit erau preluate de Ştiole, care se ocupa de procedurile pentru aprobarea împrumuturilor. 

Anchetatorii au identificat cel puţin 19 credite obţinute fraudulos de grupare în numele unor aşa-zişi angajaţi. Banii erau ridicaţi în numerar, viraţi apoi în diferite conturi, inclusiv în al lui Ştiole, iar în final ridicaţi din nou în numerar, ca să li se piardă urma. Dintre toţi beneficiarii, unul singur, Viorel Codrean, amic cu Cornel Matei, a returnat o mică parte a datoriei, după care s-a făcut nevăzut. 

La judecată

Cercetările s-au tergiversat până în 2018, timp în care dosarul s-a mai "umflat" şi cu alte fapte. Flavius Matei, de pildă, a fost acuzat că a introdus în contul firmei, sub formă de creditare, o parte din bani, cheltuindu-i apoi pe achiziţia unor bolizi. 

Tot în acelaşi dosar s-a reţinut că a înregistrat în contabilitate facturi emise altor agenţi economici, în valoare de aproape 800.000 lei, pentru care nu s-au achitat impozite şi taxe, iar apoi a transferat firma pe numele unui om de paie, Florin Emil Hărduţ, care a încercat să-i pună sediul în Beiuş la o adresă inexistentă. 
În schimb, în ce priveşte povestea în care Matei sr. s-a dat drept tată de procuror ca să stoarcă bani pentru "rezolvarea" unui dosar, cercetările au fost clasate, fără audierea victimei sau a martorilor ale căror nume fuseseră folosite, asta deşi escrocul fusese înregistrat audio în timpul tratativelor, deci i s-ar fi putut proba fapta.

Cert e că, în total, paguba constând în creditele ridicate şi nereturnate de grupare în perioada 2007-2010 a fost calculată la peste 900.000 lei, iar în 2018 dosarul a fost trimis în faţa instanţei. Anchetatorul, procurorul Sorin Beteringhe, a semnat cu fosta funcţionară a băncii un acord de recunoaştere, în timp ce restul inculpaţilor, Matei sr şi Matei jr, plus Codrean, au fost trimişi în judecată. 

Dosar cu dus-întors

Doar că atât acordul de recunoaştere (în 2018), cât şi rechizitoriul (în 2020) au fost întoarse de instanţe, judecătorii reclamând o serie de omisiuni, vicii de procedură şi erori de redactare a celor două documente. 

Ancheta s-a reluat, dar - după cum a aflat BIHOREANUL - fără ca făptaşii din dosarul plimbat din 2012 printre parchete să mai fie trimişi în judecată. Motivul? Anul trecut, răspunderea s-a prescris pentru toate faptele, autorii nu mai pot fi traşi la răspundere, aşa că în final dosarul a fost clasat!

Dacă această situaţie este sau nu imputabilă vreunui procuror, rămâne să stabilească şefii parchetului ori inspectorii judiciari. Cât despre foştii inculpaţi, aceştia îşi văd în continuare de afaceri. Au firmă de construcţii, ba chiar şi un azil de lux pentru bătrâni, iar acum, scăpaţi de răspundere, se victimizează şi aruncă întreaga vină pe... femeia care i-a ajutat. 

Se pocăieşte

Flavius Matei pretinde că toţi cei 11 ani în care a fost cercetat "l-au stresat, îngândurat şi îmbolnăvit", iar el şi tatăl său ar fi fost inculpaţi fără dovezi, afacerea fiind orchestrată de fapt de funcţionara bancară, cu care la vremea respectivă ar fi avut o "o poveste amoroasă". "Eu am lăsat ştampila şi toate actele la ea, pentru diferite tranzacţii, având încredere oarbă în ea. Ea a fost cea care a învârtit rotiţele", pretinde Matei jr.,  jurându-se că n-a ştiut nimic despre credite şi nici ce s-ar fi întâmplat cu banii luaţi.

Cât despre Matei sr., pe care oamenii pe numele cărora au fost încheiate creditele l-au indicat ca fiind persoana care îi racolase, fiul se jură că "n-a avut nici o implicare şi nicio calitate în firmă", ba mai mult, în acea perioadă era şi încarcerat, iar el nu i-a putut spune despre amorul cu funcţionara.

Tânărul admite că tatăl său are o faimă proastă, dar spune că "familia nu ne-o putem alege", iar acesta oricum "şi-a executat pedeapsa". "Eu pot doar să nu-i repet greşelile. Sunt un om cinstit şi credincios, familist şi cu intenţie de botez în timpul apropiat", zice Matei jr, hotărât să se pocăiască şi "să fac cât mai multe fapte bune pentru societate şi pentru cei neajutoraţi". 

Mai rămâne, deci, ca cei doi Matei să dea statul în judecată, iar instanţele să-i şi despăgubească pentru "stresul" cu care s-au ales. Că, vorba aia, doar sunt negustori cinstiţi, iar Dumnezeu e mare...

DOSARE
Păcală de Bunteşti

În vârstă de 52 ani şi domiciliat în Bunteşti, Cornel Matei este faimos în zona Beiuşului pentru escrocheriile sale, fiind anchetat de-a lungul anilor în mai multe dosare penale. El a fost acuzat de  înşelăciune, după ce a garantat un credit de 190.000 lei la Piraeus Bank cu file cec fără acoperire, dar şi de furtul unui vagon cu buşteni din Gara Sudrigiu şi de vânzarea ilegală a unei păduri de cireşi sălbatici de lângă Beiuş, care, desigur, nu era a lui. Pentru a da credibilitate afacerii pe care o încheia cu un italian, a adus "martori", drept responsabili de ocolul silvic, trei ţărani pe care i-a îmbrăcat în pădurari, iar în actul de vânzare a precizat că vinde pădurea cu tot cu muntele pe care se află.

În 2001, Matei a pretins şi primit 15.000 mărci germane de la un alt interlop, Iosif Demeter, arestat atunci pentru un scandal provocat într-un bar din Oradea, iar ulterior, după ce a fost trimis în judecată, a reuşit să-l convingă să-i mai dea încă 3.900 dolari pentru o soluţie favorabilă la Curtea Supremă de Justiţie. În final, pentru a justifica şpaga, Rizo a falsificat minuta deciziei prin care interlopul fusese condamnat la 2 ani şi 10 luni de închisoare, atestând, în mod nereal, că acesta era nevinovat.

În total, Matei a încasat condamnări de 5 ani şi 10 luni de închisoare în patru dosare, executând însă puţin peste 3 ani.