Cum s-au construit 57.000 de apartamente între anii 1952 şi 1989 în Oradea, care au fost conceptele urbanistice în anii comunişti şi ce drame a lăsat în urmă sistematizarea municipiului, toate acestea sunt descrise pe larg într-o teză de doctorat scrisă de un tânăr istoric, Cristian Culiciu.
Subiect vechi... dar nou
Doctorandul, care este totodată muzeograf al Muzeului Ţării Crişurilor şi colaborator al BIHOREANULUI, şi-a susţinut public teza luni, la Facultatea de Istorie a Universităţii orădene, unde Culiciu a studiat sub coordonarea profesorului Gabriel Moisa, fiind, de altfel, primul doctorand al acestuia care ajunge la finalul cercetării. Comisia care a evaluat lucrarea a fost prezidată de profesorul orădean Sorin Şipoş şi i-a avut ca referenţi pe profesorii Cornel Sigmirean (de la universitatea din Târgu Mureş), Marcela Sălăgean (UBB Cluj Napoca) şi Mihai Drecin (Universitatea din Oradea).
Toţi aceştia au apreciat, întâi de toate, faptul că un tânăr care n-a trăit în anii comunismului a cercetat sistematizarea Oradiei, un subiect care până acum n-a fost tratat de niciun istoric. De altfel, Culiciu a explicat că a ales acest subiect pentru că este unul de interes general, iar procesul sistematizării a influenţat un număr uriaş de persoane.
Intitulată „Urbanismul în era „de stat”. Sistematizarea Oradiei în perioada comunistă”, lucrarea de doctorat este vastă, întinzându-se pe 345 de pagini. În prima parte, doctorandul face o prezentare a contextului est-european, a situaţiei din România şi a legislaţiei din domeniu, urmând ca în ultimele trei capitole să trateze pe larg demolarea caselor şi construirea blocurilor care au format noile cartiere ale oraşului. El a făcut şi o descriere detaliată a procesului de sistematizare, explicând rolul fiecărei instituţii implicate, mai cu seamă a Întreprinderii Judeţene de Gospodărire Comunală şi Locativă Bihor.
Destine şi cifre
Pentru cercetarea sa, Culiciu a folosit deopotrivă documente din arhivele locale, cât şi surse orale, intervievând 30 de persoane, de pe ambele baricade: autorităţi şi cetăţeni. Cercetătorul a discutat atât cu Andrei Sorcoiu, ultimul prim-secretar comunist al Bihorului, cu fostul viceprimar al Oradiei Florin Pantea, cât şi cu orădeni care şi-au văzut casele demolate.
Un aspect interesant subliniat de autor: decretele de strămutare nu conţineau întotdeauna şi numărul persoanelor afectate, astfel că nu se ştie clar câţi orădeni au trecut prin acest proces. În schimb, pentru că a bătut oraşul la pas şi a numărat blocuri şi apartamente, Culiciu a aflat că între ani 1952 şi 1989 „s-au construit 57.000 de unităţi locative în clădiri de locuinţe colective”.
„Indispensabil istoriei locale”
Lucrarea a fost bine-primită de comisia de evaluare. Profesorul Gabriel Moisa a mărturisit că cel pe care l-a îndrumat „a defrişat un imens teren virgin”, investigând patru arhive din Oradea şi Cluj Napoca, care totalizează circa o mie de dosare, ceea ce demonstrează că tânărul istoric a făcut o cercetare serioasă.
Moisa a mai subliniat că lucrarea umanizează sistematizarea, surprinzând dramele orădenilor ale căror case au fost demolate, dar într-o analiză rece, care se raportează la faptul că Oradea avea nevoie de noi spaţii locative. „Prezentarea creşterii şi descreşterii cartierelor orădene (...) ne plimbă de-a lungul şi de-a latul oraşului. Cristian Culiciu ne poartă într-un suflet pe toate aceste dimensiuni şi nu lasă deoparte nici zona centrală a urbei noastre”, a spus Moisa.
Importanţa lucrării pentru istoria Oradiei a fost subliniată şi de profesorii Şipoş şi Drecin. „Prezentul studiu este indispensabil istoriei locale, umplând un gol”, a declarat la rândul său profesorul Drecin.
De asemenea, şi istoricii invitaţi în comisie din alte centre universitare au avut cuvinte de apreciere faţă de lucrare. „Teza se impune prin originalitate, bogata informaţie documentară, analiza subiectului, modul de adunare a metodelor de cercetare, reconstituirea echidistantă”, a spus profesorul Sigmirean, care a sugerat şi că drama orădenilor afectaţi de sistematizare să fie subiect pentru o nouă teză de doctorat.
După prezentarea referatelor, membrii comisiei s-au retras pentru deliberare, iar apoi au anunţat că propun acordarea titlului de doctor pentru Cristian Culiciu. Decizia finală aparţine CNTDCU şi Ministerului Educaţiei.
Alături de familie, prieteni şi colegi, la susţinerea tezei au participat şi câţiva dintre cei intervievaţi de Culiciu, precum fostul viceprimar orădean Florian Pantea ori fostul fotoreporter al ziarului Crişana, Nicolae Meseşan.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.