Gata cu alegerile
Printr-un comunicat dat publicităţii miercuri, semnat de directorul Cancelariei Prefectului, Claudia Timofte, Prefectura Bihor a anunţat miercuri că la data de 1 iulie "s-a finalizat constituirea tuturor celor 101 consilii locale" din judeţul Bihor, de fapt a celor 100 consilii locale şi a celui judeţean.
Potrivit documentului, consiliile locale s-au constituit din prima încercare în 81 unităţi administrativ-teritoriale, la a doua convocare s-au reunit 6 consilii, între care cel al oraşului Săcueni şi cele ale comunelor Derna, Drăgeşti şi Avram Iancu, iar la a treia tentativă 14 consilii locale, între care cele din municipiile Beiuş şi Marghita şi din comune ca Sâniob, Tărcaia, Tileagd, Căbeşti, Chişlaz. Tot la a treia convocare a fost constituit şi Consiliul Judeţean Bihor.
Ca o noutate, după ce timp de 8 ani comuna Abrămuţ nu a avut viceprimar întrucât consilierii (majoritari de la UDMR) nu s-au înţeles pe cine să pună în această funcţie din rândurile lor, de data aceasta a fost ales viceprimar şi în această comună.
Pasztor - şef legal
Prin acelaşi comunicat, Prefectura a anunţat, de asemenea, că a răspuns adresei prin care marţea trecută, după scandalul din şedinţa de constituire a Consiliului Judeţean, cei doi copreşedinţi ai PNL Bihor, Gavrilă Ghilea şi Cornel Popa, i-au cerut prefectului Claudiu Pop să nu acorde aviz de legalitate hotărârilor prin care au fost aleşi preşedintele CJ, Pasztor Sandor, şi vicepreşedinţii Ioan Mang şi Traian Bodea, motivând că votarea celui dintâi nu s-a făcut conform legii, prin vot secret, iar a celorlalţi doi a avut loc nestatutar, în absenţa reprezentantului PNL din Comisia de validare, Dacian Foncea.
În ce priveşte alegerea preşedintelui CJ, juriştii Prefecturii amintesc că aceasta nu a mai fost făcută prin votul cetăţenilor, ci prin cel al consilierilor judeţeni, în condiţiile în care legea prevede că votul acestora trebuie să fie secret, dar "fără ca legea sau alte acte normative să stabilească vreo procedură anume pentru exprimarea votului secret".
De asemenea, juriştii Prefecturii arată că la şedinţa de constituire a CJ a fost "asigurată logistica ce presupune exercitarea unui drept – acela de a vota secret", dar nu de prefect a depins ca votul să fie efectiv secret, ci de preşedintele de şedinţă (consilierul judeţean UDMR Szabo Ştefan-Gheza), care a avut prerogative similare celui pe care le are preşedintele unei secţii de votare în cazul unui scrutin precum cel din 5 iunie.
"Drept urmare, raportat la incidentele din timpul desfăşurării votului, care nu pot fi negate (…), apreciem că este în responsabilitatea celor prin grija cărora s-a organizat şi defăşurat votul şi, totodată, au asigurat ordinea şi respectarea regulamentului şedinţei (…) – preşedintele de vârstă – să constate în ce măsură acestea au fost de natură să vicieze în vreun fel rezultatul votului", se arată în motivarea Prefecturii. Informarea mai adaugă şi că prefectul, deşi este "garant al respectării legalităţii", nu a avut nicio atribuţie după ce a predat conducerea şedinţei reprezentantului UDMR.
Mang şi Bodea, ca Pasztor
Juriştii Prefecturii au respins şi un alt detaliu invocat de liberali pentru constatarea nelegalităţii şedinţei de constituire a CJ, şi anume faptul că şedinţa a fost condusă de acelaşi consilier judeţean Szabo Ştefan Gheza, ca decan de vârstă, deşi conform legii şedinţele CJ sunt conduse de preşedintele Consiliului Judeţean.
De asemenea, în ce priveşte faptul că reuniunea CJ a continuat – prin alegerea vicepreşedinţilor Ioan Mang şi Traian Bodea – şi după retragerea din sală a consilierilor judeţeni, inclusiv a lui Dacian Foncea, care împreună cu pesedista Ana Maria Tiron şi cu udemeristul Grim Andras era membru în Comisia de validare, Prefectura consideră că şedinţa s-a derulat legal, întrucât "comisiile de specialitate lucrează în plen şi iau hotărâri cu majoritatea membrilor săi", Grim şi Tiron fiind, astfel, majoritari faţă de Foncea.
"În concluzie, ca urmare a exercitării controlului de legalitate în conformitate cu prevederile legale asupra celor două acte administrative – Hotărârea privind alegerea preşedintelui CJ şi Hotărârea privind alegerea vicepreşedinţilor CJ – s-a constatat că nu au fost identificate aspecte de nelegalitate care să conducă la acordarea vizei de nelegalitate", se încheie comunicarea Prefecturii către liderii PNL Bihor.
Conform legii, PNL are posibilitatea ca de acum să atace ambele Hotărâri în justiţie, deschizând un proces pentru anularea alegerii noilor şefi ai CJ la secţia de contencios administrativ a Tribunalului Bihor.
Citiţi pe această temă şi articolele
şi
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.