URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 04 IUNIE 2026
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Intrarea Primăriei în posesia spațiului al cărei proprietar este, pentru reabilitarea Colegiului Eminescu, a înregistrat o nedorită premieră: operațiunea de comando în fruntea căreia s-a plasat un funcționar, (ne)Norocel Popescu, care a intrat în ziduri ca un adevărat Terminator.
Zic şi eu
Adrian Cris
Două știri de săptămâna trecută înseamnă câteva zeci de milioane de euro în plus pentru bihoreni. Bineînțeles, nu băgați în traiste. Primăria Oradea a primit încă 151,6 milioane de lei din Programul Regional 2021-2027, pe care îi va folosi, între altele, pentru o nouă școală în Nufărul, înnoirea cartierului, reabilitarea unei grădinițe în Rogerius ori a Colegiului Mihai Viteazul. 
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce ar trebui să facă Nicușor Dan pentru formarea viitorului Guvern?






De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Săptămâna trecută a fost adoptată o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, cu consecința demiterii acestui guvern. În acest context, cred că este important să se înțeleagă ce mecanisme constituționale există pentru soluționarea crizei politice generate de adoptarea acestei moțiuni de cenzură.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Exercițiile fizice fac parte din tratamentul diabetului zaharat de tip 2. Activitatea fizică nu înseamnă neapărat sport sau exerciții fizice susținute. Efectele benefice ale activității fizice regulate sunt recunoscute ca efecte sigure asupra sănătății precum și a moralului. Activitatea fizică diminuează insulino-rezistența, determinând o scădere a glicemiei. Pe termen lung reprezintă un real ajutor pentru menținerea greutății sau a pierderii de greutate în cazul obezității, ceea ce se reflectă în diminuarea riscului de complicații cardiovasculare și de hipertensiune arterială, menținerea în formă a articulațiilor și a musculaturii și nu în ultimul rând ameliorarea calității somnului.
22 Octombrie 2017, 15:22

Oradea ieri, Oradea azi: Cum s-a transformat, peste ani, cartierul păsărilor

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

1887. Cartierul păsărilor

Străzile aflate între Calea Aradului şi fosta platformă industrială Înfrăţirea au o poveste aparte. Această parte a oraşului s-a dezvoltat în secolul al XIX-lea ca o zonă periferică, destinată în special activităţilor manufacturiere. Pe o hartă din 1887, acest perimetru apare cu numele Külváros, adică Suburbie.

În acel moment, cartierul avea deja câteva zeci de case, în marea lor majoritate construite din chirpici, cu străzi de pământ, având trasee neregulate. După toate probabilităţile, doar arterele principale ce mărgineau cartierul erau pietruite.

La nord, unde mai târziu s-a dezvoltat întreprinderea Înfrăţirea, se ţineau târgurile de cai şi de vaci, dar exista şi un cimitir. Locul lor a fost luat, în jurul anului 1900, de o turnătorie şi câteva ateliere de prelucrare a metalului. Spre sud erau cazarme militare. Un aspect interesant al cartierului a fost legat de denumirile date străzilor, cu specific... păsăresc. Astfel, pe hărţile vechi pot fi descoperite străzile Păunului, Fazanilor, Lebedei, Uliului, Şoimilor, Rândunicii, Porumbeilor, motiv pentru care, în mentalul colectiv, cartierul a fost botezat Madártelep, adică Ţinutul Păsărilor.

2017. Modernizare şi dezvoltare

În perioada postbelică, în această zonă a fost dezvoltată o platformă industrială ale cărei principale ancore erau întreprinderea chimică Sinteza şi cea de maşini-unelte Înfrăţirea. De asemenea, cartierul de case a intrat în vizorul autorităţilor, pentru sistematizare şi transformare dintr-o zonă cu aspect rural şi lipsită de utilităţi într-una de blocuri. Proiectul de sistematizare a fost gândit în patru etape, la finalul cărora cartierul urma să fie complet demolat.

Procesul a început în 1988, dar nu a fost realizat decât parţial, aşa că în zilele noastre mai pot fi găsite câteva străduţe cu case vechi lângă cvartalele de blocuri. După 1989, în zonă au apărut şi biserici, grădiniţe, ba chiar şi hoteluri.

Procesul de regenerare urbană a fostei platforme industriale, în mod greşit ridicată acolo, stimulează acum edificarea de noi construcţii pe străzile redenumite Xenopol şi Henri Coandă. Gradul de urbanizare şi nivelul de viaţă al cartierului au crescut şi prin investiţiile făcute de Primărie în asfaltarea străzilor şi schimbarea reţelelor de termoficare. Unele dintre străzile "păsăreşti", precum Lebedei, Păunului, Porumbelului, şi-au păstrat numele.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5281 RON
  • 1 EUR = 5.2592 RON
  • 1 HUF = 0.0148 RON