Liber căţărător: Preşedintele clubului de alpinism şi escaladă Cassio Montana, Răzvan Paută, vrea să atragă tinerii spre aceste sporturi

În urmă cu peste 30 de ani, un grup de tineri bihoreni iubitori de munte şi, mai ales, de senzaţia unică oferită de cucerirea stâncilor şi piscurilor, înfiinţau un club sportiv sub egida căruia ani la rând au organizat şi participat la concursuri de alpinism şi escaladă. După ce la începutul anilor 2000 clubul a intrat în letargie, acum alţi entuziaşti doresc să reînvie aceste sporturi în Bihor.

"Trebuie să le facem poftă de munte adolescenţilor şi tinerilor", spune preşedintele clubului Cassio Montana, Răzvan Paută. Alături de colegii săi, a amenajat la Şuncuiuş un traseu spectaculos de via ferrata, care este însă doar începutul unui viitor parc de aventură ce va exista în defileul Crişului Repede.

Clubul pasionaţilor

Născut din părinţi pasionaţi de alpinism şi escaladă, Răzvan Paută (38 de ani) nu putea fi altfel decât un împătimit al muntelui. "Am crescut la altitudinea de 1.200 de metri, în Braşov, în satul bunicilor mei", povesteşte Răzvan. Părinţii, Adrian şi Eugenia, au fost doi dintre fondatorii Clubului de Alpinism şi Speologie Sportivă şi Industrială Oradea (Cassio), înfiinţat în 1984 pe lângă întreprinderea Înfrăţirea. Pe-atunci, în România se găseau cu greu sculele necesare căţărătorilor, astfel că montaniarzii le confecţionau singuri, în întreprindere.

Membrii clubului au amenajat trasee de escaladă şi alpinism în zona Şuncuiuş - Vadu Crişului şi au susţinut, de fapt, şcoala speo-alpină a judeţului. Clubul a avut parte de glorie adevărată, între anii 1984 şi 2004 organizând 20 de ediţii ale Alpiniadei de la Vadu Crişului, care au reunit sportivi din toată ţara. "În 1992, Alpiniada era Untold-ul de acum", zice Răzvan.

Totodată, membrii Cassio au participat la campionate interne sau internaţionale, de unde adesea s-au întors cu medalii. În plus, clubul a avut şi alte secţii cu performanţe, de şah, navomodelism, astronomie ori parapantă.

De dragul muntelui

În ultimul deceniu, Cassio îşi redusese mult activitatea, nereuşind să mai atragă pasionaţi spre sporturile montane. "În urmă cu 10 ani, tatăl meu, care era preşedintele clubului, mi-a spus că s-ar retrage. Eu am fost copilul trupei de la club, dar nu am simţit că trebuie să-l preiau", spune Răzvan. De profesie sociolog, lucra şi atunci, ca şi acum, la propriul atelier şi magazin online de produse cosmetice, preferând să păstreze alpinismul ca pe o pasiune.

La sfârşitul anului trecut, însă, alături de colegul său de club Sebastian Lascu, fost consilier local al Oradiei, în prezent consilier judeţean, a rememorat zilele în care urcau pe stânci, amintindu-şi satisfacţiile şi fericirea cuceririlor. Aşa au decis să relanseze Cassio Montana, dar nu ca pe un club sportiv. "Nu avem resursele necesare pentru a pregăti sportivi profesionişti. În schimb, vrem să atragem oameni care n-au mai urcat niciodată pe munte, să-i facem să descopere această fericire", explică Răzvan.

Parc de aventură

Primul pas pe care l-au făcut a fost să amenajeze la Şuncuiuş o via ferrata, adică un traseu montan de căţărare cu cabluri, lung de 150 de metri şi cu o diferenţă de nivel de 80 de metri. Traseul a fost inaugurat pe 1 mai şi într-o lună a fost parcurs de peste 200 de persoane. "Este un traseu potrivit pentru începători, mai ales că are şi ieşiri intermediare, pentru cei care nu se simt în stare să-l termine", spune Răzvan.

Pentru că liderii clubului au planuri măreţe, accesul pe traseu nu este gratuit, turiştii fiind rugaţi să facă o donaţie. "Banii îi vom folosi pentru parcul de aventură pe care dorim să-l facem în Şuncuiuş", explică preşedintele clubului. Parcul va avea cinci trasee de via ferrata, trei poduri suspendate, două tiroliene şi o platformă de bungee-jumping, cum încă în Bihor nu există.

Momiţi pe Facebook

Până când vor aduna fondurile necesare, membrii Cassio Montana se străduie să "recruteze" tineri, promovând pe Facebook filmuleţe cu traseele de căţărare din Şuncuiuş, dar şi cu peisajele pitoreşti şi calme. "Trebuie să le facem tinerilor poftă de munte", spune Răzvan. În plus, fiecare traseu de căţărare amenajat de Cassio are, la intrare, un cod QR, care odată scanat oferă toate informaţiile tehnice necesare. "De asemenea, lucrăm la un site care să-i impresioneze pe copiii de 16 ani, care cunosc foarte bine calculatorul şi se plictisesc de un site banal. Dacă site-ul va fi atractiv, şi muntele va fi".

Răzvan îşi doreşte ca tot mai mulţi tineri să încerce măcar escaladarea unei stânci şi poate vor înţelege ce simte el, când se agaţă de stânci. "La primul pas îmi spun ce păcat că nu fac asta mai des, chiar dacă ieri am escaladat. Apoi îmi amintesc ce prieten bun este stânca pentru minte. Când ajung la pasul cel mai greu e ca punctul culminant dintr-o carte bună. Nu simt doar libertate, ci adrenalină şi fericire", explică tânărul. Senzaţii exclusiv montane, pe care un ecran de calculator sau de telefon, oricât de performant, nu le poate oferi...