Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean și al PNL Bihor: „Linia pe care am mers a fost să facem maxim posibil”

Cu patru luni înainte de încheierea mandatului, cel mai consistent pe care l-a avut vreun președinte de Consiliu Județean în ultimele trei decenii, și două săptămâni înaintea unor noi alegeri, în care a pornit ca favorit, BIHOREANUL l-a provocat pe Ilie Bolojan să vorbească despre rezultatele obținute, dar și despre supărările provocate de unele dintre proiectele pe care le-a inițiat.

Discuția nu a ocolit nici motivul pentru care, deși luase în calcul să predea ștafeta, președintele PNL Bihor a rămas în joc și nici probabilitatea ca, în cazul în care bihorenii nu-i vor oferi majoritatea fără de care nu și-ar putea pune în aplicare proiectele, să ajungă la o înțelegere cu unul dintre competitorii care au încercat, dacă nu să-l scoată pe tușă, măcar să-i încurce planurile.

- V-ați decis târziu să candidați pentru un nou mandat de președinte al CJ Bihor. Ce v-a determinat, totuși, să intrați în competiție?

- Când ești pe o funcție ai 4 ani să demonstrezi. Dacă nu ai demonstrat în 4 ani, probabilitatea să convingi într-o lună de campanie este foarte scăzută. În cazul nostru, pentru că am avut 4 ani să demonstrăm, n-a fost o chestiune întârziată definitivarea listelor. E adevărat că înainte am realizat studii sociologice, ca să avem o estimare a cotei de încredere pe care echipa noastră a reușit s-o mențină și ca să vedem intențiile de vot pentru unul sau altul dintre candidații posibili. Decizia să continuăm în această formulă am luat-o la final, pentru a obține maxim posibil și ținând cont de proiectele care continuă de la un mandat la altul.

- În Bihor doar PNL a făcut un sondaj. Cât vă bazați pe cele 74% cu care vă creditează?

- Nu știu de unde aveți aceste date, și oricum votul îl vor da bihorenii pe 9 iunie. În România din 4 în 4 ani vedem tot felul de sondaje și la vot ies adesea rezultate complet diferite. Ce spun bihorenii vom vedea, deci, pe 10 iunie, după vot.

Cum ești în serviciul bihorenilor?

- Încheiați un mandat cu proiecte de peste 3 miliarde euro în toate domeniile. De ce ați „rulat” cu o viteză așa mare? Nu puteați s-o luați mai domol? Nu s-ar fi prins nimeni...

- Am mai spus: este o diferență mare între a fi primar și a fi președinte de CJ. Când ești primar, ai zilnic probleme care vin peste tine - termoficarea, transportul, apa, sistemul spitalicesc. La județ nu, și atunci ai două posibilități: sau duci o viață liniștită, sau rezolvi problemele, care totuși există, chiar dacă nu vin peste tine ca la Primărie. Eu am preferat să rezolv probleme, nu am venit la CJ pentru odihnă, ci ca să punem instituția în serviciul bihorenilor. Și cum ești în serviciul bihorenilor? Dacă livrezi maxim posibil.

Asta a însemnat atragerea de fonduri europene, guvernamentale și private. Am făcut tot ce a fost posibil, am depus proiecte pe toate axele de finanțare pe care CJ era eligibil și le-am câștigat aproape pe toate. Pentru că județul avea un mare deficit pe infrastructură, iar pe axele existente nu eram eligibili, am încheiat și parteneriate. Cu CNAIR, cu Primăria Oradea și cu celelalte din Zona Metropolitană au fost cele mai importante - așa am ajuns să facem centurile Sânmartin (foto jos), Aleșd și Beiuș, Oșorhei, Nojorid, Sântandrei și Biharia-Paleu, pasajele care se vor construi la centura Oradea...

La fel, am făcut parteneriate și cu Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate și suntem singurul județ care derulează proiecte pentru un turism civilizat. Nu în ultimul rând, am realizat parteneriate și cu companii private mari - așa s-a făcut terminalul Cargo la Aeroport, așa se face fabrica Nokian. Deci asta este linia pe care am mers, să facem maxim posibil. Dacă o luam domol, Bihorul ar fi ratat șanse care nu se repetă.

Dacă vrei să nu deranjezi, nu faci nimic

- Care considerați că vă sunt cele mai importante reușite?

- Rețeaua de centuri. Unele sunt gata, altele în finalizare. Am ieșit din logica de a reasfalta niște drumuri puțin circulate și acum construim 78 km de drumuri județene, cu impact mare. Vor ajuta să „exportăm” oportunități de dezvoltare din Oradea în județ, cu investiții care să creeze locuri de muncă pentru ca oamenii să nu mai facă navetă, iar mediul rural să-și stopeze depopularea. În același timp, vor ajuta bihorenii să ajungă mai ușor în Oradea pentru servicii medicale, cumpărături, evenimente culturale...

- În unele proiecte, de pildă centura Aleșd, vi s-au opus localnici din zonă, dar tot le-ați continuat. De ce nu le-ați abandonat?

- Când ești într-o funcție, nu faci ce dă bine, faci ce trebuie. Cu un proiect de infrastructură e inevitabil să nu faci și deranj, dar dacă vrei să nu deranjezi pe nimeni, nu faci nimic. Centura Aleșd era necesară și am făcut-o atât în baza analizelor de trafic, cât și a celor de cost, fondurile fiind limitate. Eu nu spun că toate soluțiile au fost perfecte, dar sunt situații în care nu ai alte posibilități. Totuși, am făcut tot posibilul ca deranjul să fie cât mai mic, iar soluția aleasă să fie finanțabilă, pentru că altfel rămâneam cu un traseu genial, dar tot pe hârtie. A trebuit să urmăm un traseu suprapus pe aproape 500 de metri unei zone locuite, dar gândiți-vă că de zeci de ani DN 1 trece pe strada principală a orașului 2 kilometri. Din această vară centura va fi deschisă și traficul se va împărți, dar se va reduce apoi, când va fi gata autostrada.

„Astfel de petarde nu te doboară”

- PSD și UDMR au „trântit” în 2022 Inelul Metropolitan de Sud, votându-l totuși anul acesta cu exproprieri suplimentare. Acum, în plină campanie, vă confruntați cu împotrivirea unor locuitori din Podgoria la Inelul de Nord. Cum gestionați situația? Văzând că și USR, și PSD o exploatează politic, ați fost tentat să amânați proiectul după alegeri?

- Soluția cea mai comodă pare totdeauna tentantă, dar trebuie să ieșim din această logică de amânare a lucrurilor, pentru că ele trebuie făcute la timpul lor. Altfel, ne furăm căciula singuri. Inelul de Nord este necesar, pentru că primăriile Oradea și Paleu emit în fiecare an 1.000 de autorizații de construire și trebuie luate măsuri pentru a nu ajunge să nu ai pe unde să circuli. O firmă lucrează la mai multe variante de traseu, dar încă nu a predat nicio documentație cu care să mergem la CNAIR pentru avizare. Asta se va întâmpla peste 2-3 luni și, cum le-am spus oamenilor, se va face o consultare publică înaintea oricărei proceduri pentru obținerea avizului.

Sigur că, fiind campanie, se speculează politic și acest proiect, dar să nu credeți că e singurul caz. Și în județ se aruncă „petarde” - că Bolojan face rețele de gaz și pentru asta dărâmă case prin sate... Totuși, cred că astfel de manevre au un rol secundar. Dacă în 4 ani ai avut o administrație slabă și scorurile sunt strânse, s-ar putea ca 1-2% să conteze foarte mult, dar dacă ai făcut ce este necesar și corect, știi că astfel de petarde nu te doboară.

- Aeroportul a fost modernizat, dar Oradea încă nu are curse externe regulate. Cum argumentați că vor exista?

- Conectivitatea aeriană este o chestiune strategică, ca dezvoltarea Universității, fiindcă determină dezvoltarea ulterioară a Oradiei și Bihorului, așa că trebuie să facem tot ce ține de noi, ca autorități, dacă vrem să crească diversitatea și complexitatea economiei locale pentru a genera valoare adăugată mai mare, deci și salarii mai mari. Pentru asta trebuie să asiguri posibilitatea să se ajungă în Oradea de oriunde din lume cât mai ușor, și asta am făcut conectându-ne la un hub european (n.r. - Varșovia, prin cursele LOT). Dacă vrem să ajungă și la noi investiții de nivel superior, conectivitatea e obligatorie. Dar e vorba și de calitatea unui serviciu oferit bihorenilor, care vor ajunge pe aeroporturi principale, nu secundare. Vreau să adaug că suntem în negocieri și cu alte companii decât cele deja anunțate (n.r. - LOT și HiSky spre Londra) și veți vedea că de anul viitor vor fi dezvoltate și alte rute.

„Nimeni nu mai contestă...”

- Criticii dvs. susțin că Bihorul are cele mai mici salarii pentru că proiectele pe care le aveți nu bagă banii direct în buzunarele oamenilor. Nici drumurile, nici aeroportul, nici chiar parcurile industriale care se construiesc în județ. Vă fac bihorenii aceste reproșuri în întâlnirile electorale?

- Bihorenii înțeleg legătura între proiectele pe care le realizăm și nivelul de trai, altfel nu ne-ar fi acordat încrederea și în anii anteriori, când le-am propus. Mai degrabă unii politicieni le contestă. Amintiți-vă că în 2008 Oradea nu avea niciun parc industrial, când l-am început pe cel din Calea Borșului se spunea că-i o nebunie, că nu va veni nicio companie. Acum avem cu peste 25.000 mai multe locuri de muncă și nimeni nu mai contestă parcurile industriale. Pe acest model facem acum parcuri și în Beiuș, Ștei, Marghita, Aleșd, pentru a dezvolta toate zonele județului. Nu putem sta să privim cum se depopulează. La fel se spunea și când am făcut centura Oradea, că nu ne trebuie 4 benzi. Ne-am asumat-o, chiar dacă a trebuit să facem și exproprieri. Imaginați-vă cum s-ar fi circulat acum, dacă nu am fi făcut-o. Și atunci, nu pentru oameni sunt proiectele? Susținerea că „facem betoane” este o retorică ieftină pe care o propagă unii care nu au ce spune.

- CJ a pus în funcțiune un sistem de management integrat al deșeurilor și a impus să se facă curățenia în județ. Și pentru asta v-ați ales cu un proces, chiar la începutul mandatului, din partea UDMR...

- Curățenia înseamnă organizare, disciplină, o stare de bine, chiar sănătate. De asemenea, când vine un investitor și găsește delăsare, imediat se gândește: „Măi, oamenii ăștia sunt organizați? Are rost să investesc aici?”. Dar dacă-i rânduială, știe că poate să facă treabă cu oamenii de aici. În plus, e și o chestie de demnitate ca, atunci când cineva intră în România din Europa, să nu își dea seama decât după inscripții, nu după mizerie. E adevărat că am avut contestații și pe problema curățeniei, iar instanța a și anulat sancțiunile pe care le-am gândit, dar standardele de curățenie pe care le-am impus au rămas și sunt tot mai mult respectate.

- Până la dvs., fondurile CJ pentru primării erau alocate politic. Ați aplicat criteriile obiective pe care le-ați anunțat acum 4 ani? Le-ați distribuit după gradul în care primarii au încasat taxele, au redus costurile de funcționare a primăriilor, au curățat localitățile și au făcut investiții?

- Ani de zile, dacă erai în partidele de la conducerea CJ Bihor erai favorizat. Dacă nu, nu ți se aloca nimic. În 2017-2018 primarii PNL nu au primit niciun leu, deși reprezentau jumătate dintre comunele și orașele județului, și nu e corect să pedepsești comunități pentru că un alt partid n-a avut candidați mai buni. Prin urmare, eu am impus un mecanism prin care absolut toate primăriile primesc bani, proporțional cu reprezentativitatea, dar am introdus și bonificații pentru toate cele cu eficiență în colectarea încasărilor, în reducerea cheltuielilor pe cap de locuitor, în creșterea investițiilor pentru dezvoltare, fără a se ține cont de culoarea politică a primarilor.

Dezvoltare în întregul județ

- Vi se impută că ați favorizați Oradea, că aici s-au făcut cele mai importante investiții.

- Nu-i așa. Pe de o parte, nu poți să ignori că Oradea este motorul economic al județului, și atunci e normal că am gândit proiecte pentru Zona Metropolitană. Pe de altă parte, pentru a duce dezvoltarea și în județ, ne-am gândit la centuri și în Aleșd și Beiuș, la noi drumuri județene, la cele patru parcuri industriale, la rețeaua tram-tren, la dezvoltarea turismului, la sprijinirea procesării produselor agricole. Toate duc la dezvoltare în întregul județ.

- Față de promisiunile din 2020 aveți, însă, și restanțe.

- Faptul că în mandatul trecut s-au decontat 75 milioane euro pe investiții ale CJ, iar în cel actual, până acum, 530 milioane euro - asta fără a pune la socoteală proiectele aprobate care urmează să fie executate - nu înseamnă, într-adevăr, că am rezolvat toate problemele.

O problemă nerezolvată, dar care va fi prioritară în următorul mandat, este transportul de călători în județ, mai ales în satele mici, unde cursele nu sunt rentabile. Rezolvarea necesită o regândire a sistemului și o subvenționare pe rutele secundare. Ne pregătim să accesăm o finanțare pentru o flotă de autobuze electrice și ne gândim să instituim linii expres pe drumurile principale, cu cadență din oră în oră, la care să se ajungă din sate pe rute secundare cu vehicule mai mici, adoptând și un sistem de subvenționare combinat din partea CJ și a primăriilor de comune.

O altă direcție pe care o vom aborda este valorificarea produselor agricole. Până acum, prin târgurile tradiționale am creat condiții ca bihorenii să-și desfacă produsele sezonier, dar vrem să-i sprijinim să ajungă și în marile magazine. Vrem să construim depozite unde să se colecteze producția serelor din Tărcaia - Grădinari, de exemplu, produsele să fie ambalate și paletizate cum cer lanțurile și trimise în aceste magazine. Astfel, ajutăm și producătorii să-și pună munca în valoare, și consumatorii să aibă o diversitate de produse sănătoase din Bihor.

Majoritate stabilă, de unii singuri

- Ambii vicepreședinți ai CJ, Mircea Mălan și Călin Gal, candidează și ei pentru un nou mandat. Îi veți păstra în echipă dacă veți câștiga?

- Tot ce s-a realizat, și la CJ Bihor, și la Primăria Oradea, atât în mandatul meu, cât și în cel al dlui Birta, este rezultatul unei munci colective. Nu sunt rezultatele lui Bolojan, ci ale echipelor, la care au contribuit  semnificativ și cei doi colegi, care s-au ocupat de proiectele europene - dl Mălan, și de partea financiară - dl Gal. Deci planificarea este ca experiența pe care dânșii au acumulat-o să fie folosită și la Primăria Sânmartin (n.r. - Călin Gal candidează și la funcția de primar al comunei), și la Consiliul Județean, să fie valorificată în continuare.

Rolul colaborării este esențial, și s-a văzut ce important este ca Primăria Oradea și CJ Bihor să meargă în aceeași direcție. Eu am fost primar 12 ani și totdeauna am vrut o colaborare cât mai bună cu CJ, dar niciodată nu am făcut echipă cu cei care au condus județul, din varii motive, inclusiv interese politice duse la extrem. Acum, pentru prima oară Primăria și CJ fac echipă, angajații, care în trecut nici nu vorbeau între ei, pentru că cei de la CJ erau pedepsiți, lucrează împreună, ceea ce a și făcut posibil ca rezultatele să fie maximizate. Dacă vrem să păstrăm direcția corectă, această conlucrare instituțională trebuie menținută.   

- Cu care dintre competitorii politici ați putea colabora în următorul mandat pentru a face o majoritate, dacă nu o veți obține direct prin votul bihorenilor?

- Dacă oamenii își vor înnoi încrederea pusă în noi, vom putea face o majoritate stabilă de unii singuri, ceea ce înseamnă capacitate de a realiza proiectele. Cred că bihorenii au observat că noi nici la CJ, nici la Primărie nu am făcut politică, ci administrație. În orice caz, nu aș dori să mai avem blocaje cum am avut la unele proiecte. Una e să ai o opoziție cu oameni rezonabili, care au și ei 2-3 proiecte bune și care pot fi și ele promovate, și alta să ai o opoziție distructivă, fără alt obiectiv decât să te blocheze, în speranța că îți face viața mai grea la alegeri. Într-o astfel de situație este imposibil să progresezi și e păcat, pentru că în fond pierd bihorenii.

(Comandat de PNL Bihor, cod mandatar financiar 21240015)