Drag de Termoficare. S-a întors roata: locuitorii din centrul Oradiei nu mai vor să fie debranşaţi de la CET

Dacă acum zece ani orădenii care locuiau la case nu mai ştiau cum să scape de furnizorul centralizat de apă caldă şi căldură, CET, pe motiv că serviciul era scump şi prost, acum situaţia s-a inversat. Confruntaţi cu intenţia operatorului de a renunţa la o parte dintre consumatorii situaţi în centrul istoric, proprietarii imobilelor din zona Horea ţin cu dinţii de Termoficare.

"Pe mine nu s-a deranjat nimeni să mă întrebe ce părere am, că dacă mă întreba îi spuneam: «Nu vreau să plec de la Termoficare. E mai comod, am căldură şi nu mă omoară cu factura»", spune Felician Blaga, proprietarul unei case din zonă.

"CET ne leagă de glie!"

În urmă cu aproape un deceniu, când primarul Ilie Bolojan (foto) supunea dezbaterii publice regulamentul de termoficare a Oradiei ce prevedea instituirea zonelor unitare de încălzire rezervate exclusiv Termoficare şi interzicerea debranşărilor de la reţea, reacţia orădenilor era vehementă. "Prin acest regulament CET ne leagă de glie", protesta în iulie 2012 preşedintele unei asociaţii de proprietari.

Teoria lui Bolojan, conform căreia "dacă încep debranşările, pe măsură ce scade numărul consumatorilor, cei rămaşi în sistem plătesc tot mai mult, până când acesta se prăbuşeşte", a fost intens combătută. "Cei arondaţi în zona unitară au interdicţia debranşării invocându-se eficientizarea sistemului prin stabilizarea utilizatorului, dar ce am eu cu CET-ul? M-aţi chemat vreodată părtaş la profit? De ce să îl susţin acum din banii mei?", comenta atunci un tânăr.

Dar între timp realităţile s-au schimbat...

... Termoficare ne dezleagă

După ani în care orădenii au fost clienţii unui sistem de termoficare cu pierderi de 50% pe reţele şi avarii în lanţ, care lăsau populaţia în frig cu zilele, investiţiile de 200 milioane euro făcute pe bani europeni în noul CET pe gaz, înlocuirea conductelor ciuruite şi valorificarea resursei geotermale au făcut ca situaţia să se schimbe.

În 2017, conducerea Termoficare a anunţat pentru prima dată intenţia de a renunţa la o parte a consumatorilor de la case în zonele unitare de încălzire instituite prin Hotărârile Consiliului Local nr. 517 şi 863/2013, în baza Legii 325/2006, care le defineşte ca fiind arealul "în care se poate promova o singură soluţie de termoficare".

Stănel Necula (foto), directorul de atunci al societăţii, declara că vor rămâne în zonele unitare "doar pâlcurile de case din curţile blocurilor şi imobilele din centrul istoric, pentru a proteja zona de fum şi faţadele de distrugere".

Motivele sunt simple. Pe de o parte, reţelele vechi din zonele de case cu avarii dese necesitau intervenţii costisitoare, care nu se justificau din perspectiva consumului mic de apă caldă şi căldură. Pe de altă parte, boom-ul imobiliar, care a dus la apariţia de noi cartiere în zonele Ceyrat, Oneştilor şi în altele, a făcut ca societatea să preia clienţi cu consum mare şi reţele noi.

"Creştem cu circa 1.000 de apartamente pe an în zonele de blocuri şi cam 50-100 de locuinţe pe zona de case. Anul acesta, spre exemplu, vom racorda încă 1.200 apartamente", spune astăzi directorul comercial al Termoficare, Dan Creţu. Aşa că Termoficare are de unde alege...

CET vrea "retragere controlată"

La sfârşitul lunii martie, la propunerea Termoficare, Consiliul Local a hotărât prima retragere "controlată" a operatorului centralizat. Societatea va renunţa la consumatorii din zona centrală deservită de Punctul Termic 825, construit în 1978 în strada Crişan şi aflat în stare avansată de degradare. Operatorul şi-a făcut calculele şi, la un consum de energie termică de 623.000 lei, anul trecut a cheltuit circa 523.000 lei pentru 47 de intervenţii la avarii.

"Din cei 274 consumatori deserviţi de acest punct termic, 121 au trecut la încălzire pe gaz sau alte sisteme. Au mai rămas activi doar 153 de clienţi, aşa că investiţiile într-o reţea cu pierderi de 48%, printre cele mai mari din oraş, nu se justifică", explică directorul Dan Creţu (foto).

Prin urmare, Termoficare va face demersuri pentru a renunţa la consumatorii răsfiraţi pe 15 străzi: Albacului, Alexandru Vaida Voivod, Armatei Române, Cloşca, Constantin Tănase, Coziei, Crişan, Evreilor Deportaţi, General Leonard Mociulschi, George Topârceanu, Horea, Ion Vidu, Mărăşti, Mimozei şi Nicolaus Olahus.

"Nu vrem să plecăm"

Atât doar că pe aceştia nu i-a întrebat nimeni. Contactaţi de BIHOREANUL, consumatorii de pe strada Horea, reprezentativă pentru areal, afirmă că au aflat din presă despre planurile Termoficare şi nu sunt de acord cu ele. "Nu vrem să plecăm de la Termoficare sub nicio formă. Probabil de-aia nici nu am fost anunţaţi, ca să nu ne opunem", spune orădeanca Gianina Lucsan (foto).

Femeia exclude varianta încălzirii pe gaz. "Aici mi-a venit ultima factură undeva la 1.500 lei şi am avut căldură şi tot confortul. Pe Gheorghe Doja, unde mai am o casă, care e încălzită pe gaz, am plătit tot atâta deşi am ţinut doar 16 ˚C", arată orădeanca.

Majoritatea vecinilor gândesc la fel. "Niciunul dintre vecinii cu care am vorbit nu vrea să plece de la Termoficare. Sistemul e comod, ai propriul contor, îţi poţi reduce încălzirea în camera în care nu stai şi economiseşti fără să rabzi de frig", spune pensionarul Felician Blaga. Ultima factură pentru încălzire şi apă caldă a familiei a fost de 600 lei. "Mai ieftin nu ieşeam cu nimic", spune bărbatul.

În acest context, nu e de mirare că locuitorii zonei ţin de actualul furnizor. "Pe noi nu ne-a întrebat nimeni dacă suntem de acord să închidă punctul termic. Am aflat din ziare şi nu suntem de acord, pentru că vom ajunge să plătim mai mult", zice o riverană.

Fuga de gaz

De altfel, inclusiv reprezentanţii Termoficare confirmă temerile oamenilor. "Iarna aceasta, acolo unde consumatorii aveau atât racord la punctele termice, cât şi racord la gaz pentru centrale proprii, au trecut pe termie. La fel, mulţi orădeni care se încălzeau pe lemne au făcut cereri de racordare la Termoficare", spune directorul comercial al societăţii, Dan Creţu.

Alegerea este explicabilă. "În momentul de faţă, preţul unei gigacalorii facturate de Termoficare este de 376 lei. Dacă ar consuma gaz în centrala proprie, gigacaloria ar costa 546 lei", explică Creţu.

Având în vedere contextul, reprezentanţii municipalităţii spun că, deşi decizia retragerii a fost luată, nu va fi implementată imediat. "Întâi vom trimite notificări celor 153 consumatori rămaşi, ca să cunoască situaţia, vom discuta cu ei ca să vedem ce alte soluţii de încălzire au şi abia apoi le vom acorda o perioadă de timp pentru transfer... Cu siguranţă, problema nu se va rezolva până iarna viitoare", spune directorul tehnic al Primăriei, Sebastian Marchiş (foto).

"Nimeni nu va rămâne fără încălzire"

Potrivit reprezentanţilor Primăriei, consumatorii deserviţi de PT 825 vor putea opta pentru încălzirea pe gaz cu centrale proprii - Distrigaz a tras racorduri la 90% dintre locuinţele de pe strada Horea -, se vor putea lega la reţeaua primară printr-un modul termic sau să apeleze la soluţia pompelor de căldură ori a panourilor fotovoltaice.

"În mod cert Termoficare nu se va retrage de acolo până nu vor fi toate problemele rezolvate. Nicio persoană nu va rămâne fără apă caldă şi încălzire", promite primarul Florin Birta (foto).

Desigur, rămâne de văzut cu ce preţ. Pentru că, la fel cum CET-ului nu îi convine să investească în reţele vechi cu consumatori puţini, nici orădenilor nu le cade bine să cheltuiască pentru alt sistem de încălzire. Şi asta doar pentru că Termoficare are acum de unde alege între clienţi...

RETRAGEREA LA BLOCURI
Căutaţi alternative!

Termoficare Oradea pregăteşte încă din anul 2017 abandonarea a circa 1.000 de gospodării din zonele de case.

Potrivit primelor estimări, în cartierul Rogerius vor ieşi din zona unitară străzile Lăcrămioarelor, Caraiman şi Secerei (cuprinse între Bd. Ştefan cel Mare şi calea ferată), cele din fostul cartier CFR (cu străzi precum Locomotivei, Vagonului, Lalescu şi Michelangelo), precum şi arealul cuprins între Bd. Dacia şi Şirul Canonicilor (străzile Păcii, Rozmarinului, Slănicului).

Cel mai aproape de zona centrală, se vor putea încălzi cu gaz sau lemne doar câteva pâlcuri de case din strada Pescăruşului şi Parcul Petofi.

Coborând spre malul drept al Crişului Repede, vor deveni independente de CET zone întregi de case cuprinse între străzile Menumorut şi August Treboniu Laurian, respectiv de-a lungul străzilor Sf. Apostol Andrei şi Emilian Mircea Chitul.

Pe malul stâng al Crişului vor ieşi din zona de termoficare unitară imobilele dintre străzile Shakespeare, Principatele Unite şi Vladimirescu, iar către Universitate cele din perimetrul delimitat de străzile Decebal, Bradului, Cuza Vodă şi Piaţa 22 Decembrie, până la pârâul Peţa.