Directorul Centrului de Cultură Bihor, Liviu Buțiu: „Vreau să eliminăm kitschul”

Dirijorul şi violonistul Liviu Buţiu putea fi un militar de carieră, la fel ca tatăl său, dacă nu era încurajat chiar de părinţi să studieze vioara. Avea doar cinci ani când a început să descopere acest instrument, iar joaca de-atunci s-a transformat în stil de viaţă. 

Absolvent al Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj Napoca, Buţiu predă vioară de 20 de ani la Şcoala orădeană de Arte Francisc Hubic, a fondat în urmă cu 15 ani una dintre cele mai apreciate orchestre din ţară, Rapsodia Bihoreană, iar acum este la conducerea Centrului de Cultură al Judeţului Bihor, instituţie ce trebuie atât să conserve cultura locală, dar şi să descopere viitorii artişti. Planurile sale sunt să înfiinţeze noi secţii ale Şcolii de Arte, să completeze agenda locală cu artiştii instituţiei şi să încurajeze soliştii şi dansatorii autentici. 

Cultura din Bihor este diversă

- În toamnă, aţi preluat conducerea Centrului de Cultură al Judeţului Bihor, după ce fostul director a demisionat. De ce v-aţi dorit această funcţie?

- Pentru că am mai fost manager interimar în 2017-2018 şi activez de 20 de ani în Şcoala de Arte Francisc Hubic, cea mai importantă componentă a Centrului. O cunosc în amănunt şi cunosc foarte bine oamenii ei şi nivelul lor de profesionalism. Lucrând cu oameni pregătiţi profesional, poţi să faci performanţă, iar eu îmi doresc să las ceva în urma mea. În 2025, Şcoala de Arte Francisc Hubic va sărbători centenarul, fiind una dintre cele mai longevive instituţii de învăţământ artistic din ţară. Este o şcoală care a format foarte multe valori culturale. 

- Ce înseamnă cultura din Bihor? Doar cu dansuri şi muzică populară ne putem lăuda?

- Nu, nici vorbă. Cultura din Bihor se laudă cu diversitate, avem mulţi artişti talentaţi, atât pe latura muzicală, cât şi pe cea coregrafică şi pe cea vizuală. Şi în toate etniile din Bihor. Recent, noi am organizat Festivalul Multiculturalităţii, unde 150 de dansatori au urcat pe scenă şi au făcut demonstraţii ale tradiţiilor. 

- Ce evenimente are Centrul de Cultură în agenda din acest an? 

- În mai am avut Festivalul Concurs Naţional de Muzică Uşoară "Art Oradea Festival", iar săptămâna aceasta ne reîntoarcem la folclor, cu Festivalul Concurs Naţional "Florica Ungur". În toamnă vreau să avem un Festival Naţional de Muzică Clasică şi ne dorim să ducem mai departe proiectul "Bihorul colindă", realizat în colaborare cu Consiliul Judeţean Bihor.

Şcoala artiştilor

- Cât de căutată este Şcoala de Arte Francisc Hubic? Care sunt cele mai dorite secţii şi care sunt cele care nu merg? 

- Şcoala are în jur de 360 de elevi, un număr considerabil, având în vedere că aici se predau doar discipline de specialitate. În general, la admitere avem mai mulţi candidaţi decât locuri. Printre cei care vor să studieze instrumente, canto muzică uşoară sau clasică e bătaia cea mai mare pe locuri. Şcoala este căutată datorită profesorilor ei - omul chiar sfinţeşte locul. 

- Luaţi în calcul să înfiinţaţi noi secţii?

- Suntem în discuţii cu Consiliul Local Marghita, pentru că îmi doresc să deschidem acolo secţii de pian şi de coregrafie. La Oradea, aş vrea să înfiinţez o clasă de actorie, chiar din toamnă. 

- În ultimii ani, s-a discutat des despre cum artiştii plătiţi din bani publici nu au reprezentaţii sau spectacole stradale vara, pentru orădeni şi turişti, pentru că adesea sunt ocupaţi cu propriile lor evenimente: nunţi, botezuri, petreceri. Dvs. le impuneţi artiştilor să cânte şi pe străzile Oradiei?

- Noi facem asta. Chiar acum, pe 31 mai, am avut un eveniment al Centrului de Cultură, "Arta ne uneşte", şi toţi profesorii şi elevii lor au avut reprezentaţii în Parcul Libertăţii. Am ales scena parcului tocmai ca să ne vadă orădenii. Evenimentul nu este o noutate, ci a ajuns la a treia ediţie, şi vom mai avea asemenea spectacole. În general, evităm weekendurile, dar doar ca să nu ne suprapunem cu alte festivaluri sau evenimente, însă ieşim în public. În ianuarie, am cântat şi în tramvai, cu Aurelian Temişan. Vom face o şcoală de vară, în parteneriat cu Muzeul Ţării Crişurilor, şi în fiecare weekend vom fi prezenţi în amfiteatrul lor din aer liber. 

- Biletele la concertele folclorice pe care le organizaţi se epuizează rapid, semn că este "foame" de asemenea spectacole. Cum răspundeţi cererii?

- Nu e uşor, dar ne străduim să oferim concerte folclorice de calitate. Aici e secretul, asta aduce publicul în sală. Nu cred că trebuie să fie foarte dese, dar să fie făcute la un nivel înalt.

"Inventarul" meşterilor autentici

- Bihorul mai are ansambluri folclorice autentice, care respectă cu adevărat tradiţia populară a judeţului?

- Da, în special în zonele montane, cum sunt ansamblurile din Bratca, Roşia, şi noi încercăm să promovăm aceste ansambluri care ţin de filonul autentic ca de icoane. Recent, am organizat un colocviu împreună cu Muzeul Ţării Crişurilor, "Bihorul autentic", unde muzeografii au scos din lada de zestre costume vechi de 150 de ani, iar noi am dus creatorii de costume la acest colocviu, ca să studieze autenticul din Bihor. Vreau să eliminăm kitschul din costumul popular, iar cei care îi îmbracă pe artiştii de pe scenă să facă costume autentice, să respecte motivele, combinaţiile de culori, astfel încât să păstrăm ce e valoros. 

- Cum promovaţi cultura etnicilor din Bihor: maghiari, slovaci, romi? 

- Prin Festivalul Multiculturalităţii exact asta am vrut, să ne întâlnim cu comunităţile etnice din Bihor, maghiari, romi, slovaci, evrei, italieni, greci, germani. Vom mai avea şi alte ediţii ale festivalului şi, în plus, vreau să le sprijinim evenimentele, să nu se mai simtă marginalizaţi. 

- Centrul de Cultură face şi cercetări în cultura bihoreană? 

- În măsură mai mică, pentru că avem doar doi angajaţi în acest compartiment. În schimb, încercăm să-i aducem pe meşterii populari la evenimentele din Oradea, cum a fost Târgul de Paşte, unde au venit doamnele care încondeiază ouă din Drăgoteni sau un sculptor de la Ceica şi au ţinut ateliere, tocmai ca şi alţii să înveţe, iar meşteşugul să nu dispară. 

- Păstraţi legătura cu meşterii din Bihor? 

- Am început cu identificarea lor. Am reuşit să luăm legătura cu toţi, se regăsesc şi pe site-ul nostru, iar în iulie vom avea şi Târgul Meşterilor Populari. E important să le şi valorificăm munca, pentru că doar aşa păstrăm tradiţiile peste timp.