Deputatul Silviu Dehelean: "Nu putem repara repede ce au stricat alţii în iureş"

Ales pentru al doilea mandat după ce în cel precedent s-a remarcat combătând modificarea de către PSD-ALDE-UDMR a legilor justiţiei (Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii), aşa încât inculpaţii să scape de răspundere, deputatul Silviu Dehelean încearcă să contrazică percepţia că, ajunşi la guvernare, "oamenii noi" şi-au uitat promisiunile de schimbare, chiar dacă aceasta întârzie.

În interviul acordat BIHOREANULUI, Dehelean vorbeşte despre motivul lentorii cu care se repară legile, şansele limitării - nu eliminării! - pensiilor speciale, transparentizarea Justiţiei, divergenţele dintre PNL, UDMR şi USR-PLUS, dar şi despre împărţirea între acestea a instituţiilor guvernamentale deconcentrate din judeţ şi pe care ar vrea partidul său să le conducă. Concluzia sa? Chiar dacă la guvernare este mai greu decât părea în opoziţie, USR-PLUS nu renunţă la reforme, forţându-le "pas cu pas"...

- USR-PLUS s-a profilat ca partid "justiţiar". Imediat după accederea la putere, ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a anunţat că faimoasa Secţie specială pentru investigarea infracţiunilor din justiţie va fi desfiinţată prin ordonanţă de urgenţă, apoi că acest lucru va fi făcut în aprilie prin lege. Nu s-a întâmplat, însă, nici una, nici alta. De ce?

- Ministrul avea toată căderea să facă anunţul, pentru că desfiinţarea SIIJ este în programul de guvernare şi obiectivul a fost convenit între partidele din coaliţie. Problemele au apărut când am discutat ce se întâmplă cu competenţele SIIJ ulterior desfiinţării. Fiecare partid vede altfel garanţiile pentru independenţa magistraţilor şi modul în care aceştia să fie cercetaţi. Noi am susţinut revenirea competenţelor ca înainte, la DNA pentru fapte corupţie, la DIICOT pentru criminalitate organizată ş.a.m.d. Ceilalţi, oarecum justificat, având în vedere situaţii precum cea de la DNA Oradea (n.r. trimitere la presupuse abuzuri ale procurorilor anticorupţie), solicită garanţii că nu se pot repeta, şi atunci au ieşit mai multe idei, de pildă să existe un filtru, un aviz al CSM pentru trimiterea în judecată a magistraţilor. UDMR vrea o Secţie specială redenumită în cadrul Parchetului General, şi mai există varianta ca un magistrat să nu poată fi anchetat de un procuror din aceeaşi circumscripţie. Deci, încă se caută soluţii.

Nu putem face lucrurile mai rapid pentru că Referendumul din 2019 nu permite ordonanţe de urgenţă în legile justiţiei, aşa că proiectele se dezbat în Parlament, unde ritmul nu poate fi la fel ca la legiferarea prin OG. Totuşi, cred că până la sfârşitul sesiunii parlamentare SIIJ va fi desfiinţată. Aici, într-adevăr este o notă: colegii de la UDMR au făcut parte din coaliţia care a stricat aceste legi şi nu te poţi aştepta să se schimbe peste noapte.

- Şi-a propus actuala putere sancţionarea abuzurilor comise prin hărţuirea unor magistraţi de către SIIJ şi Inspecţia Judiciară?

- Nu poate politicul să intervină în magistratură. În măsura în care se consideră că cei de la SIIJ şi IJ au încălcat legile, magistraţii trebuie să acţioneze în cadrul legal pe care îl au. Noi, politicienii, putem face declaraţii, dar instrumentele sunt în mâinile lor. USR-PLUS vrea ca politicul să facă un pas în spate în chestiunile astea. Ideea e să nu foloseşti instrumente de ingerinţă a politicului în justiţie, pentru că dacă azi cineva le foloseşte bine, mâine altcineva le poate folosi rău.

"Să nu produci şocuri"

- Ce mai trebuie îndreptat în legile justiţiei pentru a avea un sistem cu adevărat just şi funcţional?

- Sunt foarte multe aspecte în dezbatere: numirea şi revocarea şefilor parchetelor de rang înalt (DNA, DIICOT, Parchetul General), alegerea CSM, funcţionarea Poliţiei Judiciare, răspunderea magistraţilor. Şi la numirea procurorilor de rang înalt avem diferenţe de viziune.  Noi am marşat pe depolitizare, CSM să dea un aviz conform propunerilor ministrului şi, dacă e negativ, procedura se opreşte. Scopul nu e de a limita din puterile preşedintelui, cum a făcut PSD, ci ca politicul să aibă un rol cât mai mic în raport cu CSM.

- În campanie aţi promis desfiinţarea pensiilor speciale, iar activiştii USR-PLUS îl "trolau" copios pe liberalul Rareş Bogdan, care spusese că vor fi eliminate "în 30 de zile". Iată, însă, că au rămas neatinse, inclusiv pentru judecători, care se mai şi pensionează repede. De ce şi până când?

- Legile pentru eliminarea pensiilor speciale au fost declarate neconstituţionale, şi noi am atras atenţia, dar nu ne-a băgat nimeni în seamă. Acum există la nivelul coaliţiei un grup de lucru pe problema pensiilor speciale, nu doar ale magistraţilor, şi inclusiv în PNRR este un obiectiv limitarea lor. În ce priveşte pensionarea magistraţilor, este inechitabil să te pensionezi când tocmai ai ajuns la o anumită maturitate şi experienţă, dar cred că se va ajunge totuşi la o soluţie. Demersul care ar duce la rezultate este, însă, nu cel prin care interzici, ci prin care creezi condiţiile ca magistraţii să activeze în continuare. Avem un deficit mare de magistraţi şi vrem să deblocăm situaţia, dar dacă acum ai spune că peste o lună se vor pensiona la 65 de ani, toţi cei care îndeplinesc condiţiile ar solicita acum pensionarea şi am agrava deficitul. Ca să nu produci şocuri, trebuie găsite metode alternative şi, treptat, să rezolvăm problemele.

- Tot despre justiţie: în ultimii ani parchetele şi instanţele refuză să furnizeze informaţii de interes public elementar, cum ar fi numele unor judecători sau procurori, care sunt anonimizate, sau dosare soluţionate definitiv, care sunt şterse de pe portal şi nu mai ştii cine a fost condamnat. Discutaţi şi de transparentizarea justiţiei?

- Se discută despre informatizarea instanţelor, există în Minister un grup de lucru care dezbate această problemă, condus de secretarul de stat orădean, Mircea Ursuţa. Dar nu mă pot pronunţa înainte să iasă proiectul.

"Ştiu că pare că n-am făcut mare lucru"

- La guvernare constataţi, deci, că lucrurile sunt mai greu de făcut decât păreau din opoziţie?

- Păi, şi în opoziţie am spus că nu se vor rezolva lucrurile prin legea pentru eliminarea pensiilor speciale aşa cum a fost votată. Ajunşi la guvernare, am făcut totuşi primul pas, abrogându-le pentru parlamentari. Ştiu că pare că n-am făcut mare lucru, dar suntem la guvernare doar de câteva luni. Am vorbit despre deficitul de magistraţi, cauzat şi de faptul că din 2019 concursurile la Institutul Naţional al Magistraturii nu s-au mai ţinut după o decizie CCR conform căreia trebuiau reglementate prin lege. Ieri (n.r. – joi, 27 mai) în Comisia juridică a Camerei am dat raport de aprobare unui proiect pentru deblocarea concursurilor şi săptămâna viitoare intră în plen. Alaltăieri, Camera a adoptat un alt proiect, iniţiat de mine, pentru deblocarea transferurilor, şi ele oprite, din martie 2020, tot în urma unei decizii CCR. Pe lângă deblocarea transferurilor, proiectul elimină şi admiterea în magistratură fără concurs, după ce mulţi foşti judecători reintrau în magistratură în pragul pensionării pentru a avea pensii de magistraţi, mult peste cele pe care le-ar fi avut ca avocaţi.

Deci, lucruri bune se întâmplă, dar procedurile durează. Am criticat iureşul fostei puteri şi, dacă facem dezbateri, nu putem repara repede ce alţii au stricat în iureş. Totuşi, chiar dacă victoriile de până acum nu sunt de cea mai mare anvergură, sunt în direcţia corectă.

- Aşadar, ar fi greşită percepţia că USR-PLUS şi-a uitat promisiunile şi s-a "înmuiat"?

- USR-PLUS nu s-a schimbat, dar în coaliţie trebuie să fim mai responsabili şi să ţinem cont şi de poziţia celorlalţi. Dacă aveam majoritate de 51% în Parlament, tot ce promiseserăm că facem imediat era deja făcut. Dar acum sunt 3-4 viziuni diferite asupra unor subiecte şi pentru ca ele să treacă în Parlament ai nevoie de o majoritate, deci trebuie ajuns la o formă care să fie acceptată de toată lumea.

- Atunci alegătorii să se aştepte sau nu la alte reforme, cea instituţională ori cea administrativ-teritorială?

- Reforma instituţională este asumată de Guvern şi a început prin extinderea digitalizării instituţiilor. Reformă administrativ-teritorială se poate face doar prin revizuirea Constituţiei, pentru care, repet, nu avem majoritate. Românii nu au dat suficient credit forţelor de reformă pentru asta, putem lucra doar cu procentul cu care am fost învestiţi. Dacă nu e de 66%, asta este...

"Guvernarea merge poticnit"

- Apropo: la alegerile locale spuneaţi că nu e bine ca PNL să aibă în Bihor două treimi. Discursul era de genul "Nu-i daţi toată puterea lui Bolojan! Lăsaţi-ne şi pe noi!". Acum constataţi că fragmentarea puterii face imposibile deciziile de substanţă...

- Da, dar în niciun caz nu poţi compara o decizie la nivel local cu schimbarea unei Constituţii. Constituţia reglează întreaga arhitectură a statului, la nivel local se decide cu privire la nişte drumuri. Cred că era benefic pentru Bihor şi pentru Oradea să aibă reprezentare USR-PLUS în Consiliul Judeţean şi în Consiliul Local, chiar dacă erau mai fragmentate. Asta nu înseamnă că nu am fi susţinut marea majoritate a proiectelor demarate de conducerea judeţului şi de cea a municipiului.

- Cum apreciaţi prestaţia de până acum a guvernării din care faceţi parte? Ce merge şi ce nu? Ce greşesc PNL şi UDMR? Dar USR-PLUS?

- Cred că guvernarea merge poticnit, pentru că avem viziuni diferite, dar şi pentru că ne blocăm de aparatul birocratic care spune mereu "asta nu se poate". USR-PLUS se află prima oară la guvernare şi probabil a existat un entuziasm mare şi naivităţi mari. PNL ne-a reproşat că uneori nu i-am consultat, la fel avem şi noi frustrări că unele dintre proiectele noastre sunt lăsate mai la urmă. Toate chestiile astea trebuie să se regleze.

"Nu avem un număr"

- La nivel judeţean, care e stadiul discuţiilor pentru înlocuirea directorilor moşteniţi de la PSD, ALDE şi UDMR? Câte instituţii deconcentrate revin USR-PLUS?

- De două luni nu ne-am mai întâlnit.

- Dar măcar ştiţi care e procentul, din totalul instituţiilor, câte revin USR?

- Nu, nu avem un număr.

- Şi atunci care va fi criteriul de "împărţire"?

- Probabil rezultatul de la parlamentare, dar şi aici e o discuţie: foloseşti rezultatele din judeţ sau te raportezi la procentul obţinut la nivel naţional?

- De ce să "dea" PNL şi UDMR în Bihor 15% pentru USR-PLUS, dacă aici aţi avut doar 8%?

- Eu n-am spus că vrem 15%, dar am zis să existe o medie între rezultatele naţionale şi cele din judeţ. Poate exista guvernare locală fără guvernare naţională?

- Ce instituţii vrea USR-PLUS?

- Ne interesează domeniul mediului, de exemplu, pentru că acolo am avut poziţii în general, dar nu am ajuns să ne băgăm pe instituţii, şi probabil domeniul medical, având ministru la Sănătate. Dar repet, nu am discutat în coaliţie. Eu sper s-o facem cât mai repede, dar având un lider de partid ministru (n.r. – Cseke Attila) şi altul preşedinte de Consiliu Judeţean (n.r. – Ilie Bolojan), intervin tot felul de probleme. Ba e unul plecat, ba altul, şi mai sunt şi alegerile interne din PNL şi din USR-PLUS, aşa că în weekend te duci în judeţ, şi atunci întâlnirile sunt mai greu de făcut.

- Până după alegerile locale, când aţi fost nevoit să demisionaţi din cauza dezastrului, eraţi preşedintele USR Bihor. Acum se pregătesc congresul partidului rezultat din fuziunea cu PLUS şi, înaintea lui, alegerile în judeţe. Veţi candida la şefia filialei USR-PLUS?

- Da, m-am gândit să candidez, dar n-am luat o decizie definitivă. Conferinţa Judeţeană de alegeri va fi probabil pe 26-27 iunie.