Ediţia a şaptea a conferinţei internaţionale "Mass-media în postcomunism - moştenire, evoluţie, tendinţe", organizată de Universitatea din Oradea în perioada 14-15 octombrie, prin intermediul Departamentului de Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării, a avut în acest an o interesantă temă de reflecţie - "Jurnalismul: ştiinţă, profesie, ocupaţie sau hazard?" - şi a fost apreciată ca un succes, prin prisma lucrărilor prezentate şi a participanţilor, "nume grele" ale domeniului.
Peste 30 de semnatari ai unor lucrări, din România, Republica Moldova şi Ungaria, au intervenit în cadrul celor patru secţiuni (două cu prezenţă fizică şi două online) găzduite de către Facultatea de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării, şi centrate pe statutul jurnalistului, graniţele unei meserii cu limite relative, dar şi pe provocările legate de viitorul acestei ocupaţii.
Conferinţa a debutat cu trei comunicări interesante în plen, susţinute de reputaţi specialişti: Ioana Avădani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent - "Jurnaliştii români şi controlul asupra profesiei. Când l-au avut? Când l-au pierdut? Poate fi recâştigat?", conf. univ. dr. Antonio Momoc, decanul Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din Universitatea din Bucureşti - "Provocări ale junalismului actual: deprofesionalizare, politizare, platforme digitale" şi prof. univ. dr. Marian Petcu, din cadrul aceleiaşi facultăţi - "Jurnalismul şi patologiile sale identitare".
Primii doi vorbitori nu au enunţat concluzii tranşante cu privire la evoluţia jurnalismului românesc, directoarea CJI prezentând date "de traseu" despre un substanţial studiu ce analizează evoluţia mass-media în 16 ţări în ultimii 20 de ani, întins la rândul său pe 2 ani, iar decanul FJSC axându-şi prelegerea pe diferenţele - încă incerte prin prisma succesului "de casă"- dintre jurnalismului tradiţional, axat pe goana după audienţe şi publicitate, şi a celui alternativ, focusat pe donaţii şi contribuţii "anonime", care teoretic ar conferi produsului media o mult dorita independenţă editorială.
În schimb, profesorul Petcu, după ce a desfiinţat îndoielnicele valori şi modele promovate de Uniunea Ziariştior Profesionişti din România - singura organizaţie profesională cât de cât funcţională azi, dar care păcătuieşte prin "dinozaurizare" -, a pus o concluzie defel optimistă cu privire la viitorul jurnalismului din România. Şi anume că "nimic nu va mai putea corecta vreodată această decredibilizare" la care mass-media însele au contribuit din plin.
Au fost totuşi şi concluzii mai optimiste, cum a fost cea pusă la finalul lucrării prezentate, în cadrul lucrărilor pe secţiuni, de redactorul şef al BIHOREANULUI - singura publicaţie locală invitată să prezinte comunicări care să ofere perspectiva unor practicieni mass-media, necesară pentru a face o analiză comparativă cu datele izvorâte din mediului academic.
După ce a prezentat o perspectivă personală asupra evoluţiei jurnalistului român în cele trei decenii de "presă liberă" - de la ziaristica romantico-militantă a anilor ‘90 până la multitasking-ul zilelor noastre, generat de internet, new media şi reţele sociale -, Florin Ciucaş a concluzionat: "Mai în glumă, mai în serios, am putea spune că toate aceste neajunsuri au produs, până la urmă, şi un lucru bun: l-au călit pe jurnalist, desăvărşindu-i profesionalizarea. Astăzi, este un meseriaş care poate face orice (şi nu doar ce ţine de comunicare) aproape în orice loc în care este pus; desigur, dacă îl mai lasă sănătatea. Iar asta spune, totuşi, ceva despre viitor: că presa nu are cum să dispară, indiferent de forma în care va mai ajunge să fie practicată".
Faptul că şi conferinţa de la Oradea privind mass-media - legată de numele a doi cunoscuţi profesori şi condeieri locali, conf. univ. dr. Florin Ardelean şi lector univ. dr. asociat Ioan Laza - a ajuns la ediţia a 7-a, stabilindu-şi deja, în linii mari, tema pentru cea a 8-a, este, în fond, tot un soi de confirmare...
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.