La propunerea preşedintelui Ilie Bolojan, aleşii bihorenilor au adoptat marţi o hotărâre conform căreia Consiliul Judeţean va continua externalizarea serviciilor sociale gestionate de DGASPC către asociaţii şi fundaţii, ba chiar la o scară mai mare decât în prezent.
Dacă în prezent doar o cincime din centrele pentru copii şi adulţi cu handicap sunt administrate de ONG-uri, Bolojan vrea ca acestea să se ocupe de două treimi din totalul aşezămintelor din judeţ.
Noi licitaţii
Proiectul propus de Bolojan, pentru "aprobarea procedurii de continuare a externalizării serviciilor sociale", a fost votat de toţi cei 34 de consilieri prezenţi, indiferent de apartenenţa politică a acestora, fără comentarii.
Potrivit explicaţiilor date de preşedintele CJ Bihor într-o conferinţă de presă pe care a susţinut-o înaintea şedinţei, după ce în anul 2014 au fost încheiate contracte pentru externalizarea a 14 centre pentru copii şi adulţi cu handicap, unul dintre acestea a expirat, iar celelalte 13 vor expira în următoarele luni.
În baza noii hotărâri a CJ, toate aceste contracte urmează să fie înnoite prin licitarea serviciilor începând de luna viitoare, iar conducerea DGASPC este mandatată să prezinte în maximum 60 de zile o strategie pentru ca externalizarea să fie extinsă de la 20% la două treimi din totalul centrelor existente în judeţ.
"Mai european"
Bolojan a spus că scopurile extinderii politicii de externalizare a serviciilor sociale sunt multiple, în primul rând reducerea costurilor de funcţionare a centrelor, ştiut fiind că în ultimii ani costurile DGASPC pentru centrele păstrate în administrarea proprie au fost de două – trei ori mai mari decât costul standard minim, în timp ce ONG-urile şi-au asumat acest cost şi au completat sumele primite şi prin donaţii.
Pe de altă parte, a spus Bolojan, personalul ONG-urilor ar avea în general "mai multă empatie" pentru rezidenţii centrelor decât unii angajaţi ai DGASPC, care consideră că "sistemul există pentru ei, nu pentru beneficiarii adulţi sau copii cu handicap", având grijă să precizeze, însă, că nu toţi angajaţii DGASPC ar fi "nepotriviţi".
Alte motive pentru extinderea externalizării invocate de şeful CJ Bihor sunt necesitatea creşterii calităţii serviciilor sociale şi de a aloca "finanţări predictibile şi de a construi o reţea de servicii sociale stabilă". "Este mai european dacă majoritatea prestaţiilor noastre sunt asigurate prin această reţea, aşa încât în centrul sistemului să fie beneficiarul nu doar declarativ, ci şi în realitate", a spus Bolojan.
"Să nu se perpetueze sistemul"
Pe de altă parte, şeful CJ Bihor a afirmat că trebuie ca instituţia publică să "partajeze responsabilităţile aşa încât sistemul să nu se perpetueze", făcând referire la faptul că unii angajaţi ai DGASPC nu îşi fac treaba tocmai pentru a nu îşi pierde locurile de muncă. "Dacă se reintegrează copiii în familii, unele posturi nu s-ar mai justifica", a zis el, adăugând că "din păcate, nu s-a mers pe linia reintegrării copiilor în familii nici acolo unde acest lucru este posibil".
Bolojan a spus că în cursul dimineţii a avut o întâlnire cu specialişti în asistenţa socială care au propus inclusiv "un mecanism pentru manageri de caz independenţi", cu referire la aşa numiţii manageri de caz, în prezent angajaţi ai DGASPC, care trebuie să urmărească dacă minorii din centre au evoluţie pozitivă sau nu.
"În două săptămâni, vom prezenta această strategie public, câte centre vom mai externaliza, de ce, astfel încât în 45 de zile să avem reacţii (n.r. – după dezbaterea publică), iar în 60 de zile, pe la sfârşitul lunii martie, să o aprobăm", a spus preşedintele CJ Bihor.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.