ALDE îşi arată dinţii: Primăria să prezinte periodic stadiul implementării proiectelor europene, ca să ştim riscurile

Dorin Corcheş, copreşedintele ALDE Oradea, a îndemnat orădenii „să înţeleagă disconfortul” produs de lucrările care se fac în tot oraşul în cadrul proiectelor finanţate cu fonduri europene, spunând că „este nevoie de ele pentru a avea un oraş dezvoltat”, dar în acelaşi timp cere Primăriei să informeze orădenii cu privire la riscurile acestor proiecte.

Critică soft

„Suntem într-o situaţie în care există două riscuri, care ţin de modul în care aceste lucrări se vor finaliza la termenul stabilit, astfel încât să nu fim nevoiţi să restituim sume mari de bani, şi care ţin de calitatea lucrărilor. Nu acuzăm pe nimeni, doar semnalăm posibile riscuri”, a spus Corcheş într-o conferinţă de presă susţinută miercuri la sediul ALDE Bihor, alături de secretarul general al organizaţiei, Octavian Bara, şi de vicepreşedintele Ioan Mintaş, recent „transferat” de la PSD în formaţiunea condusă de Tăriceanu şi Daniel Constantin.

„Primăria trebuie să vină cu informări periodice, să prezinte gradul de implementare, ce riscuri sunt şi aşa mai departe”, a spus Corcheş.

Deşi a subliniat că nu caută motive să critice municipalitatea, chiar dacă acest lucru ar fi firesc pentru un partid de opoziţie, copreşedintele ALDE a ţinut să adauge încă două săgeţi către conducerea Primăriei.

Astfel, pe de o parte Corcheş a afirmat că „nu pot decât să fiu de acord cu Agenţia pentru Protecţia Mediului”, care a cerut o consultare publică prin care orădenii să spună dacă sunt de acord sau nu cu depozitarea la halda Eco Bihor a deşeurilor din Cluj-Napoca, în condiţiile în care metropola de pe Someş nu are o haldă ecologică. „Ne bucurăm că noi nu avem probleme, cum are Clujul, dar trebuie văzut care e părerea orădenilor”, a spus Corcheş, adăugând că transportarea la Oradea a deşeurilor din Cluj produce „praf, miros şi deteriorarea infrastructurii”.

Pe de altă parte, copreşedintele ALDE a comparat evenimentele în aer liber organizate la Oradea cu cele din Cluj, concluzia fiind evident defavorabilă urbei de pe Criş. „Din păcate, în Oradea, în aceeaşi perioadă (n.r. – în care la Cluj s-a desfăşurat Untold) au fost evenimente nesemnficative, Festivalul Tinerilor ori Marea Stropeală. La Cluj au fost peste 100.000 de oameni”, a spus Corcheş, precizând că şi în Oradea „ar fi bine” să fie firme şi asociaţii care să organizeze festivaluri importante, care ar putea fi găzduite fie în zona Băilor Felix, fie în Cetate.

Apără Codul Fiscal

În aceeaşi conferinţă de presă, secretarul general ALDE Bihor, Octavian Bara, a comentat despre înfiinţarea Consiliului Naţional pentru Supraveghere Macrofuncţională, organism format din mai mulţi reprezentanţi ai Băncii Naţionale a României şi ai Autorităţii pentru Supraveghere Fiscală şi doar doi membri ai Guvernului.

„Unii spun că ar fi un Supra-Guvern care va valida sau invalida măsurile Guvernului în ce priveşte politicile macroeconomice. Se aude că hotărârile Consiliului nu vor fi obligatorii, ci recomandări, şi în acelaşi timp planuri de măsuri. Nu are subordonare internă, ceea ce ridică probleme cu Constituţia, dar în aceste condiţii (n.r. – în care activitatea sa e similară, pe plan naţional, unui Consiliu European pentru supraveghere), dacă nu eu te-am mandatat, pe cine reprezinţi?”, a spus Bara, sugerând că însuşi preşedintele Consiliului European pentru supraveghere, Mario Draghi, ar fi responsabil, între alţii, pentru recesiunea economiilor europene din anii trecuţi, căci a fost atât preşedinte al Băncii Mondiale, care a propăvăduit austeritatea, cât şi al Goldman-Sachs, „unul dintre cei care au provocat criza”.

Amintind că până în 2008 statele europene erau încurajate să contracteze credite pentru dezvoltare, chiar dacă acestea contribuiau la creşterea deficitelor bugetare, pentru ca din 2009 „modelul economic” să devină austeritatea, Bara a întrebat, retoric, „când au avut dreptate, atunci sau acum?” organismele financiare internaţionale.

El a conchis că, de fapt, României nu îi lipsesc instituţiile de supraveghere, ci „un proiect de ţară” pe care toate partidele să-l urmeze în viitorii 15 ani, indiferent care vor guverna şi care vor fi în opoziţie.

Bara a criticat opoziţia atât a acestui Consiliu de supraveghere, cât şi a unor organisme internaţionale de finanţare faţă de noul Cod Fiscal, dar şi pe „cei care au votat acest Cod şi acum se opun cu tot felul de scuze”, adică parlamentarii PNL.

La fel ca Bara, a apărat Codul Fiscal şi vicepreşedintele ALDE Bihor, afirmând că acesta prevede „facilităţi ca o mană cerească pentru întreprinzători”. Mintaş a amintit că, la fel cum scăderea TVA la alimente a determinat scăderea preţurilor şi creşterea încasărilor la buget, la fel şi Codul Fiscal va face posibilă creşterea încasărilor bugetare, creşterea activităţilor de producţie şi comerţ şi scăderea şomajului.