Acuzaţii în scandalul pestei porcine: Subprefectul ungur tace ca porcu-n cucuruz, iar liderii UDMR merg pe sate numai pentru bogracs!

La un an după identificarea primului focar de pestă porcină africană în apropiere de Bihor şi la aproape o săptămână după ce echipe ale DSVSA, Jandarmeriei şi Poliţiei au descins în satele Abrămuţ, Albiş şi Olosig pentru a „ucide preventiv” toţi porcii localnicilor - aproape 1.000 la număr -, Csomortanyi Istvan, preşedintele Asociaţiei Agricultorilor din Valea Ierului, care este totodată și președintele PPMT Bihor, a făcut un rechizitoriu dur al felului amatorist în care au procedat autorităţile din Bihor.

„Foarte ciudat şi de neexplicat”

Amintind că primul focar de PPA a fost înregistrat în România într-o gospodărie din Satu Mare la sfârşitul lunii iunie a anului trecut, ceea ce înseamnă că autorităţile au stat fără să ia măsuri de prevenire a răspândirii molimei mai bine de un an, până când pesta porcină africană a început să facă ravagii în sudul ţării, Csomortanyi a arătat că în Ungaria vecină primele focare au fost identificate şi mai devreme, dar autorităţile de acolo au ştiut să ţină situaţia sub control.

„Aveam ocazia să luăm exemplul funcţional de la vecinii din Ungaria, unde pesta a fost depistată în două judeţe. Există o diferenţă foarte interesantă, ciudată şi de neexplicat între felul în care s-au identificat focarele în Ungaria, doar 26 şi toate la porcii mistreţi, şi la noi (n.r. - unde numărul focarelor se apropie de 700, din care majoritatea la porcii din gospodăriile oamenilor). De la localnici avem informaţia că la noi s-au găsit de anul trecut cadavre de mistreţi şi nu s-au luat măsuri. În Ungaria pesta a fost oprită fără să afecteze gospodarii şi fermierii”, a spus Csomortanyi.

El a mai spus că în Ungaria PPA a fost ţinută sub control pentru că, de pildă, încă de la început au fost verificate fondurile forestiere, iar administratorii acestora au fost obligaţi să împuşte animalele cu semne de boală.

„Eroare de comunicare”

Referindu-se la modul în care a fost gestionată criza PPA în Bihor, unde la finele săptămânii trecute şi începutul celei curente au fost omorâţi toţi cei aproape 1.000 de porci sănătoşi din satele Abrămuţ, Albiş şi Olosig, Csomortanyi a afirmat că este „strigătoare la cer lipsa de informaţii pentru populaţie”.

„Este strigător la cer că, în timp ce s-a ajuns la sacrificarea totală a suinelor, oamenii nu au fost informaţi ce au de făcut, nici înainte, ca să prevină îmbolnăvirea animalelor, nici de către primării, nici de DSVSA, nici de Prefectură, şi nici după extinderea pestei. Doar câteva comunicate de presă care nu aveau, în mod evident, cum să ajungă la fermieri”, a spus reprezentantul Asociaţiei Agricultorilor din Valea Ierului.

Acţiuni „ochiometrice”

De asemenea, Csomortanyi a afirmat că localnicii din satele afectate s-au plâns cu privire la dezorganizarea modului în care este consemnată în acte paguba pe care o suferă. „Cu ocazia sacrificărilor se întocmeşte un proces-verbal, dar nu s-a lăsat niciun exemplar şi la gospodari. Cum o să adeverească ei acest lucru peste 2 luni? Cum va decurge despăgubirea?”, a întrebat el.

„Tot o problemă este cuantumul despăgubirilor. Ochiometric s-a scris în procesele-verbale greutatea animalelor, despre o măsurătoare exactă nu putem vorbi (n.r. - nu s-a făcut cântărirea porcilor omorâţi)”, a adăugat Csomortanyi.

Interese Nuripork?

De asemenea, acesta a criticat faptul că în unele gospodării la acţiunea de lichidare a animalelor au participat „persoane care nu aveau nicio calificare” şi care şi-au bătut joc de proprietarii animalelor, înjurându-i, ameninţându-i şi zeflemisindu-i. „Am pus şi pe Facebook cum la Albiş nişte persoane mai bronzate îmbrăcate în alb spuneau unui gospodar că, orice ar face, îi iau animalele şi de Crăciun o să mănânce pită cu gem”, a exemplificat Csomortanyi, precizând că „dialogul” s-a desfăşurat „mult mai vulgar”.

El a afirmat că aceste persoane „care nu erau instruite" proveneau dintre angajaţi ai fermelor Nutripork din Marghita, Cheţ şi Sălacea. "Este foarte clar că există interesul acestei firme ca focarele din gospodării să nu mai existe, cel puţin pe hârtie, pentru ca situaţia să se deblocheze şi să-şi poată duce animalele la abatoare”.

Nesupunere civică

Pe de altă parte, reprezentantul agricultorilor din Valea Ierului a spus că, deşi mistreţii sunt principalii vectori ai bolii, niciunul nu a fost vânat în zonă. „Până ce în păduri nu se face ordine, nu avem nicio garanţie că această situaţie nu se va repeta şi în alte localităţi. Noi considerăm nerezolvată problema”, a afirmat Csomortanyi.

În cazul în care PPA se va răspândi mai departe şi vor fi „ucişi preventiv” şi porcii sănătoşi din alte localităţi, liderul PPMT Bihor a spus că va îndemna cetăţenii la nesupunere civică. „Vom îndemna localnicii la nesupunere civică. Pur şi simplu repezentanţii autorităţilor nu mai trebuie lăsaţi să intre în curţile oamenilor. De unde revine obligaţia cetăţenilor să-şi sacrifice propria avere?”, a spus Csomortanyi.

Precizând că n-a putut deocamdată să întregistreze la Prefectură scrisoarea deschisă adresată prefectului Ioan Mihaiu, din cauza vacanţei de Sfânta Maria acordată de Guvern bugetarilor, Csomortanyi a afirmat că îi cere acestuia să ia „imediat” trei măsuri concrete: „Să se asigure informarea corectă şi la timp a oamenilor”, „introducerea imediată a măsurilor de control la toate fondurile de vânătoare” şi „stabilirea şi comunicarea imediată a procedurilor şi sumelor cu care se vor despăgubi gospodarii”.

Pesta porcină şi UDMR

Referindu-se şi la reprezentanţii UDMR, nepăsători la problemele sătenilor afectaţi de criza pestei porcine, Csomortanyi a spus că atitudinea acestora se datorează faptului că „la noi (n.r. - în Bihor) sunt sisteme de baronate locale” aşa încât „un primar din partea de nord a judeţului îşi permite o teroare de nedescris” împotriva sătenilor.

„Dacă cineva nu stă drepţi în faţa unui primar de la UDMR, nu primeşte nici măcar adeverinţă pentru APIA (n.r. - ca să încaseze subvenţiile cuvenite)”. Liderul PPMT a spus că şi la întâlnirile cu oamenii din Săcueni „autorităţile locale habar nu aveau ce era de făcut în această epidemie, vorbeau nişte prostii de dădeau în gropi. Voiau doar să calmeze spiritele, dar nu să rezolve problema”.

De criticile lui Csomortanyi nu au scăpat nici reprezentanţii UDMR din Oradea. „Avem un subprefect ungur care tace ca porcu-n cucuruz”, a spus el referindu-se la subprefectul Iulius Delorean, în timp ce despre liderii judeţeni ai Uniunii, care nu s-au arătat interesaţi de problemele pe care le are maghiarimea din nordul judeţului, a spus că aceştia se duc în „teritoriu” numai dacă au interes. „Dacă ar trebui să taie o panglică sau să facă un bogracs de Ziua Satului, imediat s-ar găsi să vină”, a spus el.