Oradea ieri, Oradea azi: Regiunea Partium

1543. Partium, între Ungaria şi Transilvania

Pe 29 august 1526, la Mohács, în sudul Ungariei de azi, sultanul Soliman sau Suleiman Magnificul a învins oastea Ungariei, condusă de arhiepiscopul Pál Tomori şi de tânărul rege Ludovic al II-lea, în vârstă de 20 de ani, care a murit în această bătălie. Victoria fără dubii a turcilor a avut ca rezultat împărţirea Ungariei timp de aproximativ 150 de ani între Imperiul Otoman şi Casa de Habsburg din Austria.

În acest context, în 1541, voievodatul Transilvaniei a reuşit să se constituie ca principat independent, iar Oradea şi Bihorul, alături de comitatele din vestul Transilvaniei, au fost chemate să opteze pentru ralierea la Ungaria habsburgică sau la noul principat.

Decizia s-a luat greu, însă pe 11 februarie 1543, la Gyula, s-a ajuns la o soluţie de compromis. Atunci s-a decis că "părţile ungurene" ale Transilvaniei, adică  "Partium" sau "Parti regni Hungariae", vor fi independente de Ungaria şi vor accepta să fie conduse de Principatul Transilvaniei, dar fără a aparţine acestuia.

Partium cuprindea, conform istoricilor, comitatele Maramureş, Solnocul Interior, Crasna, Bihor, Ţara Chioarului, Banatul de Severin şi Zarandul de Est, toate aflate la graniţa Ungariei.

2017. Vor autonomie culturală

Ca regiune juridico-politică, Partium a funcţionat circa 150 de ani, perioadă în care otomanii au cucerit, pe rând, comitatele. Apoi, începând cu secolul al XVIII-lea, toate aceste comitate au fost reîncorporate administraţiei maghiare, însă nu ca o regiune de sine stătătoare. Asta, spun istoricii români, este o dovadă că Partium nu a funcţionat ca o regiune istorică, ci mai degrabă ca un termen politico-juridic, dovadă fiind şi că s-au păstrat denumirile Crişana, Banat, Maramureş etc.

Denumirea Partium nu s-a mai folosit însă defel după dizolvarea Imperiului Austro-Ungar. În schimb, politicienii maghiari din România aduc frecvent în atenţie această regiune, pretinzând reînfiinţarea ei.

Săptămâna trecută, o rezoluţie comună a UDMR, PPMT şi PCM cere, pe lângă autonomia teritorială pentru Ţinutul Secuiesc, un statut special administrativ, bilingv pentru regiunea Partium. Mai precis, politicienii maghiari vor pentru judeţele Bihor, Satu Mare şi Sălaj autonomie culturală, care cuprinde, în accepţiunea lor, şi autoadministrare în domeniul educaţiei. În ultimii ani, politicienii UDMR şi PPMT au mai pretins şi ca Partium să fie una dintre regiunile României, la o eventuală descentralizare naţională.