Filme documentare şi trasee turistice pentru ariile protejate ale Bihorului

Proiectul "Management integrat conservativ şi participativ al siturilor ROSCI0049 Crişul Negru, ROSCI0050 Crişul Repede amonte de Oradea, ROSPA0123 Lacurile de acumulare de pe Crişul Repede, ROSCI0262 Valea Iadei, ROSCI0061 Defileul Crişului Negru, ROSCI0104 Lunca inferioară a Crişului Repede, ROSCI0068 Diosig" a fost lansat luni, într-o conferinţă de presă, având o valoare de 2.055.287 lei, din care contribuţia nerambursabilă este de 90%.

"Prin acest proiect nou, vrem să punem în evidenţă zonele protejate uitate sau neglijate", a explicat Andrei Togor, manager de proiect. Altfel spus, aceste arii protejate, întinse în total pe 11.715 hectare, vor fi promovate în rândul turiştilor şi al localnicilor deopotrivă, astfel încât oamenii să ştie de ce sunt protejate, dar şi ce au voie să facă în perimetrul lor.

Printre bujori şi lilieci

"Proiectul este concentrat în primul rând pe Defileul Crişului Negru şi Valea Iadei, pentru că aici există două specii endemice: bujorul banatic, în defileul Crişului Negru, o rezervaţie de 15 hectare pe Dealul Păcău, şi liliacul carpatin sau transilvănean, pe Valea Iadei, într-o rezervaţie de două hectare", a precizat şi preşedintele Aqua Crisius, Mihai Togor.

Pentru ca turiştii să poată vedea cele două specii deosebite, Aqua Crisius va amenaja două trasee turistice: unul lung de 11 kilometri, prin defileul Crişului Negru, care va duce pe Dealul Păcău, la rezervaţia de bujori banatici, iar un altul de 15 kilometri, care va urma drumul judeţean din Valea Iadei, cu abateri spre cascadele din zonă, unde turiştii pot descoperi atât liliacul carpatin, cât şi specii de fluturi deosebiţi. De asemenea, în aceste zone turiştii se pot întâlni cu urşi, pisici sălbatice, lupi şi râşi, iar în râurile din arii pot vedea 10-12 specii de peşti protejaţi, printre care Dunărţia, Mihalţul ori Pietrarul.

De-a lungul ambelor trasee se vor amplasa podeţe şi panouri de informare, pe care se vor regăsi inclusiv coduri de tip QR. Acestea vor putea fi scanate cu orice telefon mobil de tip smartphone şi vor dezvălui utilizatorului toate informaţiile necesare despre zona în care se află. De asemenea, în arii vor fi montate panouri de avertizare din care turiştii vor afla, de pildă, că accesul în rezervaţia bujorilor banatici se face doar în prezenţa rangerilor.

Atenţie, se filmează!

Tot în folosul turiştilor, Aqua Crisius va realiza un punct de informare la Şoimi, care va fi şi prietenos cu mediul, căci va fi dotat cu panouri solare şi o mini-staţie de epurare ecologică.

O activitate inedită a proiectului presupune realizarea unui film documentar de 30 de minute şi a altor 7 filme de câte 2 minute, în care se vor prezenta speciile protejate şi cum trebuie ele ocrotite. "Va fi editat şi un album în care vor fi prezentate valorile naturale ale ariilor protejate pe care le administrăm", a mai spus preşedintele Aqua Crisius.

De asemenea, în cadrul aceluiaşi proiect, Aqua Crisius va realiza aşa-numitele planuri de bază, adică studiile care vor arăta ce obiective trebuie păzite în cadrul zonelor protejate şi cum pot fi ele păzite. "Aceste planuri sunt în lucru şi nu am cunoştinţă să mai existe aşa ceva în ţară", a completat Mihai Togor.

În fine, în cadrul proiectului se vor ţine şi cursuri de calificare pentru 12 rangeri din cadrul Aqua Crisius, şi se vor achiziţiona echipamentele necesare pentru în activităţile de management ale ariilor protejate.

Proiectul a demarat, oficial, la 1 noiembrie 2013 şi se va întinde pe durata a 26 de luni.