Un grup de cercetători de la Universitatea Babeş-Bolyai trag un semnal de alarmă: turiştii care merg în Peştera Urşilor sunt expuşi la concentraţii uriaşe de radon, un gaz radioactiv care favorizează apariţia unor boli precum leucemia sau cancer pulmonar.
În timp ce concentraţia medie în Europa este de 98 Bq (Becquerel)/mc, în peştera din Bihor valorile sunt în intervalul 1.000 - 2.000 de Bq/mc. Drept urmare, oamenii de ştiinţă care au făcut măsurătorile recomandă ca ghizii să petreacă un timp limitat în grotă.
"În peşteri trebuie implementate protocoale pentru expunerea profesională. Este vorba de Peştera Urşilor, foarte vizitată, unde un ghid, în sezonul cald, ar trebui să îşi limiteze circuitele la 12 ore pe lună. În peşteri - Urşilor, Muierii, Polovragi, cele mai vizitate - cu un mare potenţial turistic, valorile sunt în intervalul 1.000 - 2.000 de Bq/mc. Sunt puncte pe traseul turistic unde valorile sunt mari şi unde ar trebui staţionarea limitată pe durata unui circuit turistic, poate chiar evitate anumite zone, iar ghizii şi personalul expus profesional ar trebui să fie informaţi şi să îşi limiteze expunerea. Aici este nevoie de o monitorizare riguroasă, anuală, de control anual al dozei", a declarat Alexandra Cucoş-Dinu, managerul Facultăţii de Ştiinţa şi Instituţia Mediului (FSIM) din cadrul UBB Cluj Napoca, citată de news.ro.
Cercetătorii acestei facultăţi au făcut mai multe măsurători, realizând prima hartă de radon din România, care, însă, nu este publică deocamdată.
"Pe baza a aproximativ 5.000 de măsurători de radon interior, media expunerii în România ar fi de 176 Bq/mc, mai mult de 11% din rezultate fiind peste nivelul legiferat, respectiv de 300 Bq/mc. Asta înseamnă că ne situăm într-o zonă de risc ridicat, media europeană fiind de 98 Bq/mc. Măsurătorile au acoperit 42% din teritoriul ţării şi tot ce ne dorim este să completăm harta dacă se poate în acest an, astfel încât să putem identifica toate zonele de risc care înseamnă tot ce este peste 300 de Bq/mc şi unde ar trebui măsurători detaliate şi implementat un protocol riguros de control, adică monitorizare, prevenţie şi remediere unde este cazul. Este vorba de prevenire în cazul construcţiilor noi, în zonele cu potenţial urbanistic, dar şi de remediere a construcţiilor vechi", a mai spus Alexandra Cucoş Dinu.
Managerul FSIM a precizat şi că în 180 de şcoli, grădiniţe şi primării monitorizate din Alba, Timiş şi Suceava a fost înregistat un nivel ridicat de radon.
Potrivit profesorilor care au realizat studiul, cea mai simplă metodă de a evita efectele negative al radonului este aerisirea corectă a încăperilor.
Radonul este un gaz radioactiv provenit din dezintegrarea radiului şi care este emanat prin sol. Potrivit datelor OMS, peste patru milioane de decese au drept cauză poluarea cu radon. Pe de altă parte, în cantităţi foarte mici, radonul este folosit în diferite terapii pentru tratarea inflamaţiilor şi durerilor.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.