Senatorul PNL Valeriu Boeriu anunţă că nu va mai candida la nicio demnitate politică şi propune reforma partidelor şi statului

Senatorul PNL Valeriu Boeriu a anunţat joi, într-o conferinţă de presă, că nu va mai candida la nicio funcţie de demnitate publică.

Liberal şi atât

“Mai am 13 luni în Parlament, nu o să mai candidez, nici la Senat ori Camera Deputaţilor, nici la Consiliul Judeţean Bihor, nici la Consiliul Local Salonta”, a spus senatorul, ales în 2012 în Colegiul Salonta, după ce în legislatura 2000-2008 fusese deputat de Bihor.

“Am anunţat deja şi partidul”, a mai spus Boeriu, la cererea jurnaliştilor adăugând că pe colegi i-a informat încă de acum un an, iar familia încă din 2012, când a devenit senator.

Medic de profesie, Valeriu Boeriu, care este membru PNL din 1991, a precizat, de asemenea, că, având convingeri liberale, nu se retrage total din politică, dar doreşte să rămână simplu membru de partid. În ce priveşte motivul, acesta ar consta în faptul că a funcţionat suficient ca parlamentar.

Boeriu este primul şi, deocamdată, singurul parlamentar în exerciţiu care anunţă că nu îl mai tentează o nouă candidatură.

Pentru responsabilitate

Personaj modest, care nu a alergat după “imagine” şi nici nu a fost vreodată acuzat de fapte nelegale ori imorale, Valeriu Boeriu şi-a anunţat retragerea din funcţiile publice în contextul în care a prezentat o analiză a situaţiei de după instalarea Guvernului Cioloş, el considerând că tehnocraţii sunt doar o soluţie provizorie, dictată de împrejurările politice, însă normalitatea constă în exercitatea puterii executive de către un guvern politic, girat de partide.

“Un guvern politic, asumat de un partid sau de o alianţă de partide, răspunde în faţa conducerii partidului, în faţa Parlamentului şi în faţa electoratului. Un guvern tehnocrat răspunde eventual numai în faţa Parlamentului, însă numai teoretic, pentru că el ştie că Parlamentul nu-l dă jos de vreme ce partidele nu au vrut să-şi asume un guvern politic”, a explicat senatorul.

Liberalul consideră că Guvernul Cioloş a fost inevitabil din cauza scăderii încrederii oamenilor în partide, scădere determinată de corupţia acestora, de privilegiile normale ori nemeritate ale politicienilor, de lupta continuă între aceştia, devenită scop în sine, nu mijloc, precum şi de generalizarea - pe nemerit - că “toţi sunt la fel”, ceea ce Boeriu spune că nu este drept. “Tot aud la tv că suntem toţi la fel, proşti şi corupţi. În ce mă priveşte, poate să fie adevărată partea a doua, dar corupt ştiu sigur că nu sunt”, a spus senatorul PNL, concluzionând că, în ciuda opiniei majorităţii, “în politică şi în partide sunt şi mulţi oameni cinstiţi, bine intenţionaţi şi devotaţi”.

Propuneri pentru partide

Mărturisind că a intenţionat să trimită tuturor partidelor o scrisoare deschisă, Boeriu a afirmat că, deşi nu a făcut acest lucru, vrea, totuşi, să prezinte public câteva propuneri pentru reforma partidelor şi a statului pe care răgazul oferit de guvernarea Cioloş le permite.

“Partidele trebuie să discute sincer despre câteva teme importante”, spune senatorul Boeriu: restrângerea imunităţilor parlamentarilor strict la activităţile politice, definirea mai clară a incompatibilităţilor şi conflictelor de interese, eliminarea din rândurile membrilor a tuturor persoanelor condamnate pentru corupţie, înnoirea partidelor cu oameni competenţi în profesiile lor şi în sectoarele lor de activitate, revenirea la organizarea concomitentă a alegerilor parlamentare şi prezidenţiale (pentru a se elimina “războaiele între palate”), dar şi introducerea votului obligatoriu (pentru restrângerea posibilităţilor de fraudare, căci “este mult mai greu să fraudezi 10% din 10 milioane de voturi decât din 4 milioane”).

Reformă a statului

Senatorul liberal consideră, totodată, că partidele trebuie să convină şi câteva măsuri pentru reformarea statului, între care regionalizarea (pe criteriile istorice, tradiţionale, culturale şi geografice, nu pe regiuni precum „Nord-Vest sau regiunea numărul 4”), restructurarea administraţiei publice locale (fiind inadmisibil să avem comune cu doar două sate, deşi ele au avut iniţial opt sate), depolitizarea administraţiei („dacă aş fi fost prefect sau şef de deconcentrată acum, că a plecat partidul care m-a pus, mi-aş lua ficusul şi aş pleca acasă”), finanţarea corectă a sănătăţii, educaţiei şi dezvoltarea infrastructurii, restructurarea companiilor de stat, legiferarea unei grile de salarizare corecte a bugetarilor şi stabilirea pensiilor exclusiv după principiul contributivităţii.

„Dacă vor să mai trăiască, partidele cred că vor face măcar câteva din aceste lucruri. Campania de anul viitor va fi cu totul altfel decât până acum şi nu cred că-şi mai permit să nu ţină seama de ce vor oamenii. Altfel, o să poată să apară o forţă politică nouă”, a spus Boeriu, execmplificând cu formaţiunile extremiste gen Partidul Piraţilor (Suedia), Indignados (Spania) ori Syriza (Grecia).

„PNL deja a început în interior o curăţire. Noi am hotărât încă de anul trecut: cine e trimis în judecată nu mai are funcţie de conducere, cine este condamnat în primă instanţă e suspendat din partid, cine este condamnat definitiv este exclus”, a spus senatorul.