Preşedintele Institutului Naţional de Statistică, Andrei Tudorel, a fost luni la Oradea pentru a îndemna bihorenii să se autorecenzeze online, dovedind astfel că au "spirit civic", doar că a trebuit să dea explicaţii pentru că platforma recensamantromania.ro nu funcţiona.
Motivul? Au încercat să intre pe site, dintr-o dată, prea mulţi oameni, iar acesta suporta doar 12.000 accesări pe secundă. Şeful INS a spus că românii care vor recurge la online vor avea zi liberă, dar şi că toate chestionarele sunt disponibile şi în limbile tuturor minorităţilor naţionale.
"Pentru că a fost un interes mare"
"Îmi scuze pentru inadvertenţele apărute la începutul acestei zile". Aşa s-a scuzat preşedintele INS, Andrei Tudorel, în cadrul unei conferinţe de presă ţinute la Prefectura Bihor unde venise pentru a promova autorecenzarea online, pentru faptul că încă de la prima oră a zilei platforma anume concepută în acest scop, recensamantromania.ro, a fost blocată.
"S-au întâmplat (n.r. - inadvertenţele) pentru că a fost un interes mare la prima oră", a spus oficialul, afirmând că "sistemul face faţă, dar interfaţa a fost mult mai mică" în comparaţie cu necesităţile, aceasta fiind realizată de o firmă aleasă prin licitaţie după criteriul "preţul cel mai mic", adică pe bani puţini.
Preşedintele INS a mai spus că, deşi platforma recensamantromania.ro era blocată, românii care vor să se autorecenzeze online au putut accesa un alt link, de pe site-ul Institutului, şi anume autorecenzare.insse.ro, care funcţionează fără probleme.
"Sistemul este proiectat pentru 12.000 intrări pe secundă, dar au fost mult mai multe", a spus Andrei Tudorel, care a promis că problemele de accesare a platformei recensamantromania.ro vor fi remediate "în cel mult 48 de ore".
Cu toate impedimentele, Tudorel a îndemnat bihorenii să se autorecenzeze online, deoarece aşa scad şi cheltuielile statului, spunând că persoanele care vor face acest lucru vor "arăta că avem spirit civic". El a mai spus că speră ca minimum 30% dintre români să opteze pentru autorecenzarea online.
De ce e important RPL
Preşedintele INS a explicat de ce este important Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor (RPL), amânat de anul trecut din cauza pandemiei şi desfăşurat anul acesta în toate statele UE.
El a arătat că în cadrul RPL se colectează datele despre populaţia rezidentă (care locuieşte în România de minimum 12 luni), dar şi nerezidentă (cetăţenii plecaţi pentru cel puţin 12 luni) şi caracteristicile ei "etno-culturale" (prin trei întrebări vizând religia, limba maternă şi etnia cetăţenilor, care pot completa chestionarele în toate cele 16 limbi ale minorităţilor naţionale, ba şi în engleză), iar în funcţie de rezultatele privind populaţia rezidentă ne vor fi alocate fonduri UE atât la nivel naţional, cât şi la nivel judeţean şi local.
După cum BIHOREANUL a mai scris, pentru prima oară românii se pot autorecenza, iar cei care o fac singuri online (între 14 martie – 15 mai) vor putea primi o zi liberă.
În această perioadă, cetăţenii care nu se autorecenzează singuri (pentru că nu au acces sau nu ştiu să folosească smartphone-ul, tableta, laptopul sau desktopul) pot recurge la autorecenzarea asistată, în centre din fiecare localitate (unde îşi declară datele şi recenzorii le introduc în sistem), iar ulterior, din 16 mai până în 17 iulie, va urma recenzarea în teren pentru toţi cei care nu s-au autorecenzat singuri sau asistaţi.
Organizarea în Bihor
În ce priveşte desfăşurarea RPL în Bihor, prefectul Dumitru Ţiplea a afirmat că în judeţ sunt 283.747 locuinţe, iar teritoriul a fost împărţit în 580 sectoare de câte aproximativ 490 locuinţe, la ai cărei proprietari vor merge recenzorii de teren dacă persoanele care le deţin în proprietate, chirie sau orice altă formă de folosinţă nu se vor autorecenza singuri sau asistaţi.
Pentru cetăţenii care optează pentru autorecenzarea asistată au fost pregătiţi 207 recenzori în Bihor, distribuiţi în tot judeţul.
Cele mai multe centre pentru autorecenzarea asistată au fost organizate în Oradea, 14 la număr, în toate cartierele, precum şi două în sediul Primăriei şi unul în sediul Direcţiei de Asistenţă Socială Oradea.
De altfel, primarul Oradiei, Florin Birta, prezent şi el la conferinţa de presă a preşedintelui INS, a precizat că municipalitatea a alocat şi un buget de 65.000 lei pentru promovarea RPL, prin presa locală, colantarea vehiculelor OTL, bannere şi afişe distribuite în scări de bloc cu ajutorul asociaţiilor de proprietari.
În România, în toate limbile minorităţilor, în Ungaria...
În condiţiile în care autorităţile din România permit cetăţenilor aparţinând oricărei minorităţi să completeze chestionarele în limba maternă a fiecărui cetăţean, nu acelaşi tratament a fost pregătit pentru minoritatea românească şi cetăţenii români care locuiesc în satele de dincolo de Borş.
"În Ungaria încă nu a început recensământul, dar voi discuta cu colega mea de acolo (n.r. – omologul de la conducerea Institutului Naţional de Statistică al Ungariei) şi voi încuraja să aibă aceeaşi atitudine", a spus preşedintele INS, Andrei Tudorel, referindu-se la faptul că abia urmează să ceară ca şi în Ungaria să fie folosite chestionare în limba română, în condiţiile în care cetăţenii români rezidenţi în străinătate nu pot fi recenzaţi de autorităţile române.
În cazul în care cetăţenii români care locuiesc dincolo de graniţă nu sunt recenzaţi ca atare de autorităţile statului vecin, acest lucru va influenţa rezultatele privind populaţia din România şi din judeţele de frontieră, şi, implicit, şi fondurile UE destinate administraţiilor de dincoace de Borş.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.