Poză la minut: Raportul primarului Bolojan arată că 2016 a fost cel mai bun an pentru dezvoltarea Oradiei

Cifrele zic numai de bine. Numărul autorizaţiilor de construire a crescut cu 19%, parcurile industriale şi-au depăşit cu 30% profiturile prognozate, gradul de îndatorare s-a redus la o treime, coborând la 17%, iar Primăria a încheiat anul trecut cu un excedent bugetar record, de 48 milioane lei.

"Anul 2016 s-a caracterizat printr-o revenire post-criză. Oradea a păstrat o cadenţă bună, chiar dacă odată cu finalizarea proiectelor europene ritmul dezvoltării s-a mai redus", spune city managerul Dacian Palladi.

Oradea "în bani"

Oficial, suntem mai bogaţi. Ca oraş, nu ca orăşeni! Potrivit raportului primarului Ilie Bolojan, care reflectă starea oraşului la nivelul lui 2016, anul trecut veniturile oraşului s-au ridicat la 644 milioane lei. Veniturile proprii de 301,6 milioane lei le-au depăşit cu 10% pe cele din 2015. Municipalitatea a acordat contribuabililor care şi-au achitat impozitele înainte de 30 iunie înlesniri fiscale la nivel record, de 2,5 milioane lei, iar gradul de încasare a obligaţiilor fiscale s-a ridicat la 91%, după ce în fiecare din ultimii trei ani a crescut cu câte un procent. "Este un grad de încasare occidental. În general, în România procentul se ridică la 60-70%", explică directorul economic al Primăriei, Eduard Florea (foto).

Încasările record se datorează faptului că Primăria îşi strânge datornicii cu uşa. Anul trecut, a instituit 200 de sechestre asigurătorii pe lângă cele 1.757 din 2015, a înfiinţat 10.000 de popriri pe conturi şi a crescut numărul dosarelor de insolvabilitate de la 13 la 1.440. "În cazul persoanelor fără venituri am cerut instanţei să transforme datoriile în ore de muncă în folosul comunităţii", explică directorul. Atât doar că majoritatea restanţierilor, de la prostituate la şoferi, fie nu se prezintă la muncă, fie vin cu hârtii de la doctori cum că nu pot munci...

"Economie în dezvoltare"

Având în vedere creşterea încasărilor, municipalitatea a rambursat fără probleme creditul de 100 milioane lei luat în decembrie 2015 pentru finalizarea celor 11 proiecte cu finanţare europeană prelungite până anul trecut, cum ar fi reabilitarea Pieţei Unirii, a pasajului Vulturul Negru ori a grădinii publice Ciuperca. "Odată rambursat creditul, gradul de îndatorare al oraşului va coborî anul acesta de la nivelul record de 54%  la doar 17%", spune Florea.

De altfel, după decontarea din fonduri europene a banilor cheltuiţi de municipalitate pe diferite proiecte, oraşul a încheiat anul trecut cu un excedent bugetar fără precedent, de 48 milioane lei. Anul acesta, banii vor fi folosiţi pentru cofinanţarea unor investiţii noi, precum construirea unui pod nou peste Crişul Repede, prelungirea liniei de tramvai din Calea Aradului până în Cantemir, de-a lungul pârâului Peţa, şi reabilitarea străzii Vasile Alecsandri.

Starea financiară bună a oraşului este confirmată inclusiv în raportul companiei internaţionale de audit Fitch Rating. Potrivit acestuia, "calificativele oraşului oglindesc o economie în dezvoltare, continuitate politică la nivel local, performanţe solide şi un cadru legislativ stabil".

100 de euro în plus

Primul semn bun l-a constituit revigorarea pieţei imobiliare. "S-au construit case, s-au ridicat blocuri, iar ritmul de dezvoltare a fost propagat pe orizontală de proprietarii care şi-au cumpărat finisaje, mobilă şi multe altele", explică Dacian Palladi (foto).

Numărul certificatelor de urbanism eliberate de municipalitate a crescut anul trecut cu 19%, de la 5.000 în 2015 la 5.953 în 2016, iar cel al autorizaţiilor de construire cu 6,5%, de la 2.276 la 2.425. Creşterea apetitului pentru investiţii imobiliare denotă o creştere clară a veniturilor locuitorilor. "Pe de o parte orădenii din străinătate, chiar dacă nu vin acasă, investesc într-o locuinţă. Pe de altă parte, forţa de muncă a început să fie vânată de firme, iar salariile au crescut cu circa 100 de euro", spune Palladi. Orădeanul mediu din statistici a câştigat anul trecut aproximativ 450 euro pe lună, sub media naţională de 484 euro, dar peste cea din 2015.

Cea mai bună dovadă o constituie încasările din impozitul pe venit global aplicat pe salariile orădenilor, care s-au ridicat la 154 milioane lei, cu 10% peste nivelul din 2015. Firmele din parcurile industriale au angajat anul trecut 1.000 de salariaţi, ajungând la un total de 4.860, şi plănuiesc să crească la 6.000 până în anul 2020. Numai să găsească muncitori...

Încă se pleacă...

Chiar dacă raportul nu menţionează detaliul, Oradea este totuşi, în continuare, un oraş din care se şi pleacă. "Nu reuşim să provocăm creştere demografică. Bucureştiul atrage anual cam 40.000 de oameni, din care cam 25% pleacă, iar Clujul 10.000 de oameni, din care circa 1.200 nu rămân. La sfârşitul anului trecut, Oradea avea doar 7.411 persoane cu flotant, venite din alte părţi, din care peste 1.000 elevi şi studenţi înregistraţi începând din octombrie", recunoaşte Palladi.

O soluţie ar putea fi încurajarea învăţământului profesional pentru a atrage cu casă şi masă copii din familiile sărace care la final să aibă o meserie. Altă soluţie ar fi dezvoltarea Universităţii, care în vara anului trecut a înregistrat numai 2.293 noi studenţi, cu 15% mai puţin decât în 2015. "Amânarea reformelor la Universitate face ca numărul studenţilor să scadă. În ciuda eforturilor, ceva încă nu se leagă...", spune Palladi.

Se caută un brand!

City-managerul este de părere că, pentru a deveni mai atractiv, oraşul va trebui să relanseze turismul balnear, în ciuda eşecului unificării cu comuna Sînmartin, să reia vânătoarea de fonduri europene după pauza forţată impusă de inexistenţa ghidurilor de finanţare, precum şi să-şi identifice un brand care să îi reflecte atuurile.

"Brandul acesta ar putea fi: Oradea este un oraş minunat în care să îţi creşti copiii. În 10 minute îţi poţi duce soţia la muncă şi copiii la şcoală. La fel, ai putea spune că este oraşul în care îţi poţi trăi liniştit bătrâneţile sau, mizând pe două-trei vârfuri medicale, că este oraşul în care eşti bine îngrijit", crede city-managerul.

Inevitabil, atragerea familiilor cu copii ar stopa declinul demografic al oraşului, iar fiecare vârstnic venit aici pentru îngrijire ar crea în jurul său alte două sau chiar trei locuri de muncă. Altminteri, degeaba îi merge bine orădeanului doar în statistici...

RAPORTUL ARIEL
"Severitate maximă" faţă de orădeni!

Întins de 302 pagini, raportul primarului pe 2016 a fost prezentat Consiliului Local Oradea la sfârşitul lunii trecute. Printre multe altele, documentul arată că societatea Termoficare a închis vechiul CET poluant pe cărbune şi are o centrală nouă pe gaz, că Administraţia Domeniului Public a făcut un profit de 3,2 milioane lei şi renunţă de anul acesta la subvenţii, iar OTL a construit o autogară în strada Decebal şi construieşte încă una în bulevardul Ştefan cel Mare.

Documentul nu face nicio referire la faptul că grădina publică Ciuperca, finalizată la începutul lui 2016, s-a surpat în noiembrie, iar consolidarea versantului va costa cam 1,6 milioane lei, că Termoficare a scumpit gigacaloria, iar ADP a amânat pentru sfârşitul acestui an finalizarea parcării subterane din Piaţa Independenţei, care trebuia predată încă de anul trecut în mai.

Consiliera UDMR Kirei Melinda (foto) a fost singura care a atras atenţia asupra unor nereguli,  arătând că impozitul pe terenuri al persoanelor fizice a crescut cu 14,5% faţă de doar 6,9% în cazul persoanelor juridice, iar obligaţiile financiare au fost încasate în proporţie de 101,5% de la orădeni şi de 99,7% de la firme. "Severitate maximă faţă de persoane fizice, indulgenţă faţă de persoane juridice", a concluzionat Kirei. Deşi justă, critica ar trebui însă asumată şi de UDMR. În fond, a fost la conducerea oraşului până la jumătatea anului trecut...