Plăcinta dobrogeană, recunoscută la nivel european ca produs românesc după o „bătălie” cu Bulgaria

România a câștigat în urma unei „bătălii” cu Bulgaria recunoaşterea europeană cu Indicaţie Geografică Protejată (IGP) a produsului „Plăcintă Dobrogeană”, după aproape doi ani de "opoziţie hotărâtă şi susţinută" din partea vecinilor noștri.

Doi ani de negocieri

Vestea a fost dată de un reprezentant al Ministerului Agriculturii, care a precizat că opoziția Bulgariei a venit în contextul „istoriei comune a regiunii Dobrogea”.

„La ultimele negocieri pe cale diplomatică între ministerele Agriculturii din România şi Bulgaria, în dialog cu Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DG Agri) din cadrul Comisiei Europene (CE) s-a ajuns la un acord prin care România va primi recunoaşterea europeană prin înregistrarea produsului "Plăcintă Dobrogeană IGP" şi publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu toate drepturile, pe termen nelimitat. Opoziţia Bulgariei are la bază istoria comună a regiunii Dobrogea, care a inclus şi un teritoriu din Bulgaria, iar vecinii noştri au făcut o opoziţie hotărâtă şi susţinută aproape doi ani”, a declarat pentru Agerpres Ionuţ Diaconeasa, consilier în cadrul Direcţiei Generale pentru Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Acesta a spus că Bulgaria va primi dreptul de a folosi denumirea, dar numai la nivel local, în regiunea de la sudul judeţului Constanţa şi fără recunoaştere IGP, cu caractere chirilice sau latine „Dobrudzhanka banitsa”, pentru o perioadă de 10 ani, deşi iniţial ceruse 15 ani.

De asemenea, bulgarii nu vor putea exporta produsul cu denumirea tradusă în limba română de „Plăcintă Dobrogeană".

Produsele deja recunoscute

Plăcinta dobrogeană este un produs de patiserie copt, precopt, congelat şi crud congelat obţinut din foi umplute cu brânză telemea sărată, amestecată cu caş şi ouă. Foile produsului se obţin prin întinderea şi tragerea aluatului. Foile cu umplutură sunt rulate, încreţite şi aşezate în formă de spirală în tăvi rotunde. 

Potrivit Hotnews.ro, România are recunoscute până acum pe sisteme de calitate europene 10 produse, dintre care 9 cu IGP: Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Ţara Bârsei, Scrumbie de Dunăre afumată, Cârnaţi de Pleşcoi, Telemea de Sibiu, Caşcaval de Săveni, Salata cu icre de ştiucă de Tulcea, Salata tradiţională cu icre de crap, Telemeaua de Ibăneşti este produs recunoscut cu Denumire de Origine Protejată (DOP).

Totodată, la nivel european sunt înregistrate şi băuturi spirtoase, respectiv din categoria Rachiu de fructe (Pălincă, Tuică Zetea de Medieşu Aurit, Ţuică de Argeş, Horincă de Cămârzana) şi din categoria Rachiu de vin (Vinars Târnave, Vinars Vaslui, Vinars Murfatlar, Vinars Vrancea, Vinars Segarcea). 

Sunt depuse și alte produse pentru recunoașterea lor europeană cu indicație geografică protejată.