„O criză acută a forței de muncă”. Prefectura Bihor propune simplificarea angajării de persoane din țări non-UE 

După ce a avut întâlniri cu reprezentanți ai firmelor din Bihor, care au semnalat că nu găsesc forță de muncă și, în schimb, au dificultăți în angajarea persoanelor din țări non-UE, Prefectura Bihor a trimis Ministerului Muncii și Inspectoratului General pentru Imigrări un proiect de simplificare a legislației.

Mai simplu, mai ieftin, mai rapid

Potrivit unui comunicat dat publicității de Prefectură marți, „demersul vine în sprijinul ajutorului economic” și vizează mai multe modificări administrative.

De pildă, Prefectura Bihor propune scurtarea timpului de emitere a permisului de ședere și a avizului muncii de la 30 de zile la 10-15 zile, pentru a evita situația în care companiile angajatoare nu pot achita contribuții salariale angajaților non-UE, dar și simplificarea documentației prin eliminarea adeverinței medicale eliberate de către medicul de familie care atestă că persoana nu suferă de boli cronice, aceasta putând fi înlocuită cu o adeverință emisă de către un medic de medicina muncii sau printr-o declarație pe proprie răspundere a viitorului angajat.

De asemenea, Prefectura Bihor propune comunicarea și soluționarea online a documentației pentru obținerea avizului muncii, în cazul furnizorilor economici, pentru a evita blocarea ghișeelor ​​de la Serviciile de Imigrări din cauza volumului ridicat de documente depuse.

Totodată, Prefectura susține că trebuie eliminat documentul ce dovedește publicarea prin mijloace de informare în masă a unui anunț pentru ocuparea locurilor de muncă vacante și trebuie specificate termenele maxime pentru acceptarea certificatului constatator obținut de angajator al Registrului Comerțului și a certificatului de atestare fiscală, documente necesare pentru emiterea avizului de angajare.

„O criză acută a forței de muncă”

Nu în ultimul rând, Prefectura Bihor propune înființarea unui Call Center pentru angajatori, pentru a se optimiza timpii petrecuți la ghișee atunci când firmele demarează procedurile pentru angajarea unor persoane din state non-UE.

„Precizăm că acest demers vine în continuarea întrevederii prefectului Dumitru Țiplea cu agenți economici bihoreni angajatori ai forței de muncă din afara Uniunii Europene, care a avut loc în data de 7 iulie 2022”, arată comunicatul Prefecturii Bihor.

Prin aceeași informare, prefectul Dumitru Țiplea justifică demersul prin criza acută a forței de muncă: „Ne confruntăm cu o criză acută a forței de muncă, iar datoria este de a oferi sprijin economic în demersul de a-și susține afacerile, care sunt motorul de dezvoltare a României. Trebuie să dezvoltăm o relație de parteneriat cu aceștia, bazată pe o atitudine proactivă, de îndrumare și de consiliere”.

Legea permite, dar procedurile sunt greoaie

„Importul” de forță de muncă ieftină pentru joburi pe care românii nu se înghesuie are loc în fiecare an în baza unor reglementări ce prevăd așa numite contingente de muncitori din state non-UE care pot primi permise de muncă în România.

Pentru anul 2022, de exemplu, contingentul a fost stabilit la 100.000 de lucrători, iar în primul semestru s-a acordat aviz pentru mai puțin de 40.000 de persoane. Cei mai mulți lucrători străini provin din țări cu economii sărace precum Bangladesh (de unde anul trecut România a „importat” 8.152 muncitori), Nepal (6.361), Pakistan (4.361), Sri Lanka (4.033), India (2.690), Vietnam (978), Maroc (920), Egipt (739) ori Tadjikistan (570).

În aproape toate cazurile, muncitorii din state non-UE sunt angajați în construcții, restaurante și panificație, sectoare economice cu cel mai mare deficit de forță de muncă. Firmele se plâng, însă, de birocrația excesivă pentru aprobarea angajării de persoane din spațiul comunitar.

La finalul anului trecut, autoritățile din România au permis angajarea a 48.796 persoane din state non-UE.

Firmele din țară se plâng tot mai mult că oferă locuri de muncă, însă din diverse motive - cel mai adesea invocând salarizarea -, românii nu sunt interesați de ele.