Noul număr al revistei orădene le propune cititorilor, printre multe alte articole interesante, un interviu cu Mihai Iovănel, autorul primei Istorii a literaturii române contemporane de după 1989. Coperta este ilustrată cu o fotografie plină de culoare și dinamism a lui Radu Afrim, surprinzătoare pentru „fața” unei reviste de cultură.
Noul număr al revistei Familia a pregătit cititorilor o ofertă literară bogată în cronici de carte, de film și de teatru, interviuri, poezie și proză, eseuri.
Se poate spune că revista Familia și-a făcut o faimă din găzduirea debuturilor, începînd cu cel mai ilustru, al lui Mihai Eminescu. Tradiția continuă și în acest număr. Alice Bratiș e o tânără din Oradea, cunoscută printre pasionații de poezie, dar care abia cu această ocazie își face debutul absolut. „Absolventă a Literelor orădene, Alice lucrează de câțiva ani ca traducătoare. Iubește arta în toate formele ei, exersând scrisul ca urmare a unor experiențe subliminale neconvenționale”, spune despre ea, în prezentare, colegul de generație și formație literară Mihók Tamás.
În același fel ni-l prezintă scriitoarea Moni Stănilă pe tânărul poet basarabean Artur Cojocaru (n. 1999): „Artur nu se încadrează între poeții care de mici au scris versuri și au visat să devină poeți, el a descoperit că se poate scrie poezie la cursurile de scriere creativă organizate la Chișinău de Dumitru Crudu”.
Mihai Iovănel, critic și istoric literar, cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București, a lansat de curând prima Istorie a literaturii române contemporane de după Revoluție, acoperind anii 1990-2020. Mircea Pricăjan l-a provocat la un dialog, căutând răspunsuri la întrebări precum: „În studiu literaturii primează criteriul ideologic sau cel estetic?”, „Care este principala caracteristică a literaturii post-89?” și „Cum vede Mihai Iovănel evoluția literaturii române în următorii zece ani?”.
Un alt interviu interesant realizează Bogdan Suceavă, colaboratorul extern al revistei din SUA, cu Mihaela Vâjiac, matematiciană de prestigiu asemenea lui, în prezent conferențiar la Universitatea Chapman, din Orange, California. Din dialogul lor veți înțelege mai bine în ce fel intră în conexiune și chiar se suprapun cele două discipline: matematica și literatura.
Tot în sumarul numărului 5 regăsim doi prozatori și o prozatoare cu stiluri diferite, abordând însă subiecte dintre cele mai incitante. Horia Corcheș este romancier, poet și autor de manuale școlare de limba română, colaborator permanent al Dilemei vechi, unde semnează rubrica „Prof, viața mea”. Acum le oferă cititorilor o povestire din viitorul său volum de proză scurtă. Ioana Unk, autoarea povestirii „Forsythia”, scrie proză scurtă și studii de comparatism, lingvistică și psihologie. A mai publicat în iocan și Revista de povestiri, iar din anul 2013 locuiește în California. Adrian G. Romila, un prozator pentru care suspansul este întotdeauna de interes în construcția textelor, vine cu o povestire with a twist, în „Prietenii”.
Romancierul Mihai Buzea prezintă o carte străină, Born a Crime, de Trevor Noah, găsind asemănări între căderea apartheid-ului descrisă de autorul american, dar cu rădăcini sud-africane, și căderea comunismului în România. Concluzia: „Povestea din carte este uimitor de asemănătoare cu povestea fiecăruia dintre noi, nu numai a românilor, dar a tuturor esticilor născuți între 1968 și 1979”. Mai trebuie spus că Mihai Buzea lucrează în prezent la biografia romanțată a lui Iosif Vulcan, roman care va apărea anul viitor în colecția deja celebră a Editurii Polirom unde au mai apărut astfel de biografii despre, printre alții, Caragiale, Brâncuși, Ionesco, Cioran, Luchian și, cea mai recentă, Hortensia Papadat-Bengescu, toate scrise de autori consacrați în ultimele cîteva decenii.
Nu lipsesc, desigur, cronicile literare la apariții editoriale recente. Marius Miheț scrie despre Soră lume a Anei Blandiana, Andreea Pop despre Prematur, volumul de poeme al Mirunei Vlada apărut de curînd la Editura Cartier, Dan-Liviu Boeriu și Radu Bejan despre În rest, viața e frumoasă de Diana Iepure (nu, autorii cronicilor nu s-au vorbit între ei!), Mihók Tamás despre Lucy a Teodorei Coman, iar Iulia Nedea prezintă cartea pentru copii a Anei Alfianu Tue, uriașul de gheață. La rubrica sa Flashbook, Marius Chivu ne stîrnește interesul pentru recenta (re)traducere la Editura Nemira a „volumului remarcabil” Interpretul de maladii al britanicei de etnie indiană Jhumpa Lahiri.
Mai departe, la rubrica sa permanentă despre cărțile pentru copii, Alex Moldovan spune așa: „Cartea asta e una dintre veșnicele recomandări de lectură pe care adulții care au crescut cu ea le fac puștilor din zilele noastre pe grupurile dedicate cărților pentru copii de pe Facebook.” Oare despre ce care este vorba? Iar la Criterion, Ioana Cistelecan scrie un eseu despre dizidentul absolut și incomod inclusiv după Revoluție Paul Goma, de la dispariția căruia, din cauza noului coronavirus, s-a împlinit recent un an.
Coperta noului număr al revistei Familia este ilustrată cu o fotografie extrem de sugestivă a multipremiatului regizor de teatru Radu Afrim, apreciat de cunoscători inclusiv ca fotograf de excepție. Aceasta e doar una dintre dovezi. Găsiți mult mai multe pe pagina sa de Facebook.
Lansarea revistei Familia nr. 5 va avea loc, din nou, pe Corso, la terasa cafenelei Ristretto, în parteneriat cu Librăria Humanitas Oradea, în data de 3 iunie, ora 18.00. Evenimentul va fi transmis live pe internet, pe pagina de Facebook a revistei Familia.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.